Investițiile în sănătatea mintală a adolescenților oferă beneficii economice și sociale pe termen lung

Sănătatea mentală a adolescenților din Statele Unite s-a deteriorat semnificativ în ultimul deceniu, o tendință accentuată de pandemia de COVID-19. Acest fenomen este influențat de factori sociali, tehnologici, politici și economici în continuă schimbare. Cercetătorii au analizat impactul pe termen lung al stresului psihologic sever din adolescență asupra sănătății și rezultatelor economice, evidențiind implicațiile pentru politicile publice.
Literatura existentă arată că sănătatea mentală în adolescență poate influența rezultatele economice ulterioare prin două mecanisme:

• Selecția bazată pe sănătate - dificultățile psihologice influențează capacitatea de muncă și determină indivizii să acceseze oportunități economice mai limitate.
• Cauzalitatea socială - factori externi, precum statutul socioeconomic și stresorii din mediu, afectează atât sănătatea mentală, cât și perspectivele economice.

În ciuda acestor corelații, analiza impactului asupra bugetului federal al SUA este limitată, deoarece modelele economice tradiționale nu includ parametri care să cuantifice efectele pe termen lung ale problemelor de sănătate mentală asupra economiei și finanțelor publice.

Pentru a cuantifica impactul psihologic în adolescență asupra rezultatelor economice și de sănătate, cercetătorii au utilizat National Longitudinal Survey of Youth 1997 (NLSY97), un studiu de cohortă realizat pe 8.984 de persoane cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani la momentul inițial.

Metodologie:

• Expunerea: Nivelul de stres psihologic a fost măsurat prin subscorul de stres psihologic din Mental Health Inventory-5 (MHI-5). Persoanele cu un scor de 3 sau mai mic au fost considerate a avea un stres psihologic sever.
• Rezultate analizate: După 10 ani, cercetătorii au măsurat efectele asupra:

• Participării pe piața muncii (forța de muncă, numărul de ore lucrate, salarii)
• Educației (nivel de studii atins)
• Stării de sănătate (auto-evaluare a sănătății și utilizarea asigurărilor de sănătate)

• Analiză statistică: A fost utilizată Targeted Maximum Likelihood Estimation (TMLE), o metodă de estimare robustă bazată pe învățare automată pentru reducerea confuziei și a erorilor de modelare.

Rezultate

Comparativ cu adolescenții care nu au experimentat stres psihologic sever, cei afectați au avut:

• Scădere a participării pe piața muncii: cu 6 puncte procentuale mai puțin au fost activi în câmpul muncii (CI: -8% până la -3%).
• Reducerea numărului de ore lucrate: cu 201 ore mai puțin pe an (CI: -259 până la -142).
• Venituri mai mici: au câștigat, în medie, cu 5.658 USD mai puțin pe an (CI: -6.772 până la -4.545).
• Afectarea educației: probabilitatea de a obține o diplomă universitară a fost redusă cu 9 puncte procentuale.
• Probleme de sănătate: au raportat o stare generală de sănătate mai proastă și un scor mai mare de stres psihologic la vârsta adultă.
• Creșterea dependenței de sistemul public de sănătate: cu 11 puncte procentuale mai mulți au fost înregistrați în Medicaid/Medicare.

Aceste rezultate indică faptul că problemele de sănătate mentală în adolescență au un impact economic semnificativ, determinând venituri mai mici și o dependență crescută de ajutoarele sociale.

Implicații asupra bugetului federal și intervențiile politice

Cercetătorii au utilizat datele acestui studiu pentru a estima impactul unei ipotetice politici de prevenție a problemelor de sănătate mentală asupra economiei și bugetului federal.

Modelare economică:

• O strategie care ar reduce cu 10% prevalența problemelor de sănătate mentală la adolescenți ar putea crește forța de muncă și aduce economii de 52 miliarde USD în 10 ani prin creșterea veniturilor fiscale și reducerea dependenței de programele sociale.
• O astfel de politică ar putea fi implementată prin extinderea accesului la servicii de prevenție în asistența primară.

Concluzii

• Stresul psihologic sever în adolescență are consecințe economice și de sănătate pe termen lung, afectând productivitatea, veniturile și utilizarea sistemului de sănătate public.
• Investițiile în sănătatea mentală a adolescenților pot avea beneficii economice substanțiale, compensând costurile prin creșterea participării pe piața muncii și reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru servicii sociale și medicale.
• Modelele economice utilizate pentru bugetarea federală ar trebui să includă efectele pe termen lung ale sănătății mentale asupra economiei, pentru a sprijini luarea deciziilor informate în domeniul politicilor publice.

Aceste descoperiri sugerează că investițiile în prevenția și tratamentul timpuriu al problemelor de sănătate mentală ar trebui să fie o prioritate politică, atât pentru bunăstarea tinerilor, cât și pentru sustenabilitatea economică a societății.