Legătura genetică dintre consumul ocazional de canabis, tulburarea asociată consumului de canabis și bolile psihice

Un studiu amplu publicat recent în jurnalul Nature Mental Health a investigat relațiile genetice și posibilele legături cauzale dintre consumul de canabis, tulburarea asociată consumului de canabis (TCC) și o serie de tulburări psihiatrice majore. Folosind cele mai noi date din studii de asociere la nivelul întregului genom (GWAS) și metode statistice avansate, autorii au analizat diferențele și suprapunerile genetice între consumul ocazional și tulburarea de utilizare a canabisului, în raport cu tulburări precum schizofrenia, tulburarea bipolară, depresia majoră și tulburarea de stres post-traumatic. Rezultatele oferă o perspectivă detaliată asupra implicațiilor psihiatrice ale canabisului, în special în contextul legalizării sale tot mai largi.
Pe fondul creșterii accesului la canabis și al utilizării sale în scopuri recreaționale și medicale, există îngrijorări tot mai mari privind efectele sale asupra sănătății mintale. În SUA, în 2021, peste 52 de milioane de persoane cu vârsta de peste 12 ani au raportat consum de canabis, iar peste 16 milioane îndeplineau criteriile pentru TCC. Datele epidemiologice și clinice indică o asociere între canabis și o gamă largă de tulburări psihiatrice, dar relația genetică dintre aceste entități a fost mai puțin explorată în profunzime până la acest studiu.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat date din multiple seturi GWAS, aplicând:

• Analize de corelație genetică globală (pentru întregul genom);
• Analize de corelație genetică locală (pe regiuni genetice specifice);
• Randomizare mendeliană (pentru testarea relațiilor cauzale);
• Colocalizare genetică multi-trait (pentru identificarea variantelor genetice comune);
• Modelare structurală genomică (genomic-SEM).

Aceste abordări au fost aplicate pentru a compara două fenotipuri diferite de canabis – consumul și tulburarea de utilizare (TCC) – cu următoarele categorii de trăsături:

• Tulburări psihiatrice: schizofrenie (SCZ), tulburare bipolară (TAB), depresie majoră (TDM), anxietate, stres post-traumatic (PTSD) și anorexie nervoasă (AN);
• Trăsături de personalitate: neuroticism, extraversie, deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate.

Rezultate

Corelații genetice globale

• TCC a prezentat corelații genetice pozitive semnificative cu toate tulburările psihiatrice, cu excepția anorexiei nervoase.
• Cea mai puternică corelație genetică a fost între TCC și ADHD (rg = 0.612) și TCC și TDM (rg = 0.448).
• Pentru PTSD, toate subtipurile (evitare, hiperactivare, retrăire) au avut corelații moderate-pozitive cu TCC.
• În ceea ce privește trăsăturile de personalitate, TCC a fost pozitiv corelat cu nevroza și negativ cu agreabilitatea.
• Consumul de canabis a arătat corelații mai slabe cu tulburările psihiatrice și a fost corelat pozitiv cu deschiderea și conștiinciozitatea, dar nu și cu celelalte trăsături.

Corelații genetice locale și colocalizare

Pentru TCC, au fost identificate 20 de corelații genetice locale pozitive cu tulburări psihiatrice (în special ADHD, SCZ și TDM), inclusiv regiuni genetice comune implicate în multiple boli.

Pentru consumul de canabis, doar două corelații locale semnificative au fost observate cu SCZ, și acestea au avut direcții opuse.

Colocalizarea genetică a identificat variante genetice comune, printre care:

• GULOP\*rs11783093 – asociat cu TCC și SCZ;
• SLC39A8\*rs13107325 – asociat cu TCC, SCZ și consum de canabis;
• FURIN\*rs4702 – asociat cu TCC, ADHD, PTSD și tulburări legate de consumul de alcool și nicotină.

Randomizare mendeliană (analize cauzale)

TCC a prezentat relații bidirecționale cauzale cu aproape toate tulburările psihiatrice investigate:

• SCZ → TCC: efect = 0.165; TCC → SCZ: efect = 0.180;
• TCC → TDM: efect = 0.429; TDM → TCC: efect = 0.429;
• Relații bidirecționale similare au fost identificate cu PTSD, anxietate, TAB și ADHD.

Consumul de canabis a prezentat o relație bidirecțională semnificativă doar cu ADHD, în timp ce alte relații au fost unidirecționale, cu tulburările crescând riscul de consum.

Modelarea structurală genomică (genomic-SEM)

S-a conturat un model în trei factori genetici principali:

• Factor 1: TDM, PTSD și anxietate;
• Factor 2: SCZ, TAB și AN;
• Factor 3: TCC și ADHD.

Consumul de canabis s-a încărcat pe factorii 2 și 3, sugerând o poziționare intermediară între tulburările psihotice și cele de externalizare.

Interpretare și implicații

Acest studiu oferă dovezi solide că TCC are o relație genetică puternică și complexă cu multiple tulburări psihiatrice. Suprapunerile genetice, corelațiile locale și relațiile cauzale bidirecționale sprijină ideea că:

• Persoanele cu TCC au un risc crescut de a dezvolta boli psihice;
• Tulburările psihiatrice cresc la rândul lor riscul de dezvoltare a TCC.

Aceste concluzii sunt importante în contextul creșterii acceptării sociale și legislative a canabisului, inclusiv ca tratament pentru anumite boli mintale. Studiul sugerează că în unele cazuri, cum este PTSD, canabisul ar putea agrava simptomele în loc să le trateze.

Concluzie

Rezultatele acestui studiu confirmă și extind observațiile anterioare privind relațiile genetice și cauzale dintre canabis și tulburările psihice. TCC este mai strâns legat de bolile psihiatrice decât consumul în sine, iar aceste diferențe au fost susținute de toate metodele aplicate. Într-un context social în care canabisul este din ce în ce mai disponibil și promovat, aceste date subliniază nevoia de prudență în utilizarea sa terapeutică, în special în domeniul sănătății mintale. Politicile de legalizare ar trebui să ia în calcul posibilul impact negativ asupra sănătății psihice publice, reflectat în această analiză genetică complexă.