Limitarea timpului pe ecran și promovarea activității fizice pot ajuta la protejarea sănătății mintale a copiilor

Problemele de sănătate mintală, în special depresia și anxietatea, sunt cauze majore de dizabilitate la nivel global, afectând 25%-30% dintre adolescenți și tineri adulți. Aceste tulburări debutează adesea în adolescență și reprezintă principalul motiv al concediilor medicale în rândul tinerilor finlandezi. Prin urmare, identificarea factorilor de risc și de protecție pentru aceste afecțiuni este esențială pentru prevenție.
Studiile au sugerat că un stil de viață sănătos, caracterizat prin activitate fizică regulată, somn suficient și comportamente sedentare reduse, poate contribui la reducerea simptomelor de sănătate mintală. Totuși, rezultatele cercetărilor sunt mixte, iar factorii care mediază aceste asocieri rămân neclarificați.

Metodologie

Studiul Physical Activity and Nutrition in Children (PANIC) a urmărit 504 copii, cu vârste între 6 și 9 ani, timp de 8 ani, evaluând asocierile dintre stilul de viață din copilărie și simptomele de sănătate mintală în adolescență. Datele au fost colectate la trei momente cheie: la momentul inițial, după 2 ani și după 8 ani.

Evaluarea comportamentelor de stil de viață

• Activitatea fizică a fost măsurată atât prin chestionare, cât și prin dispozitive portabile.
• Comportamentele sedentare au inclus timpul petrecut în fața ecranului (TV, computer, telefon mobil) și au fost măsurate prin auto-raportare.
• Calitatea dietei a fost evaluată prin Baltic Sea Diet Score (BSDS).
• Durata somnului a fost măsurată folosind accelerometria.

Evaluarea sănătății mintale

La finalul celor 8 ani, adolescenții au raportat:

• Nivelul de stres perceput, măsurat prin Cohen Perceived Stress Scale.
• Simptomele depresive, evaluate prin Beck Depression Inventory.

Analize statistice

S-au utilizat modele de regresie liniară, ajustate pentru sex, vârstă, educația părinților, pubertate și procentul de grăsime corporală. S-au testat și interacțiunile între sex și stilul de viață.

Rezultate

Activitatea fizică și simptomele de sănătate mintală

• Activitatea fizică totală și exercițiile supravegheate au fost asociate negativ cu stresul perceput și simptomele depresive.
• Efectele au fost mai pronunțate la băieți, unde activitatea fizică nesupravegheată a fost asociată cu niveluri mai scăzute de stres.
• Activitatea fizică ușoară (măsurată prin dispozitive) a fost asociată pozitiv cu simptomele depresive, în special la băieți.

Comportamentele sedentare și simptomele de sănătate mintală

• Timpul total petrecut în fața ecranului și utilizarea dispozitivelor mobile au fost asociate pozitiv cu stresul perceput și simptomele depresive.
• Efectele au fost moderate, indicând că reducerea timpului petrecut în fața ecranului ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății mintale decât creșterea activității fizice.
• Comportamentul sedentar total (măsurat prin dispozitive) nu a fost asociat cu sănătatea mintală.

Dieta și somnul

• Calitatea dietei nu a fost asociată cu simptomele de sănătate mintală.
• Durata somnului nu a prezentat asocieri semnificative cu depresia sau stresul perceput.

Concluzii

Acest studiu sugerează că expunerea pe termen lung la timp crescut în fața ecranului și utilizarea dispozitivelor mobile este asociată cu simptome mai mari de stres și depresie în adolescență. De asemenea, adolescenții cu un nivel mai scăzut de activitate fizică au avut un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Reducerea timpului petrecut în fața ecranului, mai ales la cei care nu practică activitate fizică supravegheată, ar putea fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea sănătății mintale.

Intervențiile care vizează reducerea timpului petrecut în fața ecranului și promovarea activității fizice în contexte sociale pozitive ar putea avea beneficii semnificative pentru sănătatea mintală a adolescenților. Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine relația dintre diverse comportamente de stil de viață și sănătatea mintală pe termen lung.