Un studiu realizat la University of British Columbia Okanagan și publicat în Psychopharmacology la data de 11 octombrie 2025 a analizat relația dintre microdozarea substanțelor psihedelice și modificările zilnice psihologice în rândul adulților care practică microdozarea. Cercetarea arată că participanții au raportat un nivel mai ridicat de stare de bine și funcționare psihologică în zilele în care microdozau, însă aceste efecte au fost limitate la ziua administrării.
Microdozarea psihedelicelor, definită ca administrarea repetată a unor cantități foarte mici din substanțe precum psilocibina sau dietilamida acidului lisergic, a câștigat popularitate în ultimul deceniu, în special în rândul persoanelor care caută îmbunătățiri ale stării psihologice și performanței cognitive. Deși interesul public a crescut rapid, dovezile științifice solide sunt încă limitate. Studiile anterioare s-au concentrat mai ales pe efecte generale raportate retrospectiv, fiind rare cercetările care investighează variațiile de la o zi la alta. În acest context, studiul actual reprezintă una dintre cele mai ample cercetări prospective, utilizând o evaluare zilnică pentru a surprinde fluctuațiile reale ale funcționării psihologice în raport cu microdozarea.
Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională și a inclus 1.435 de adulți din 49 de țări care practică microdozarea. Participanții au fost înscriși în proiectul Microdose.me, cel mai mare studiu internațional de tip jurnal zilnic din domeniu.
În fiecare dimineață, participanții erau întrebați dacă au microdozat în ziua respectivă și completau o autoevaluare privind șase domenii ale funcționării psihologice:
Starea de bine
Productivitatea
Creativitatea
Conectarea cu ceilalți
Contemplarea
Concentrarea
Datele au fost analizate folosind modele statistice de nivel multiplu, care permit compararea diferențelor în interiorul fiecărei persoane între zilele cu microdozare și cele fără microdozare.
Autorii studiului au evaluat de asemenea influența unor factori suplimentari asupra efectelor observate, precum:
sexul,
istoricul de sănătate mintală,
substanța utilizată pentru microdozare,
antecedentul consumului unor doze mai mari de psihedelice.
În analiza detaliată, singurul factor care a modificat efectele la nivelul unei domeniu psihologice a fost istoricul de utilizare a unor doze mai mari, care a influențat intensitatea creșterii creativității în zilele de microdozare.
Analiza statistică a arătat diferențe semnificative între zilele cu microdozare și cele fără microdozare în toate cele șase domenii investigate. În toate cazurile, scorurile au fost semnificativ mai ridicate în zilele cu microdozare (p < .001).
Stare de bine: scoruri mai ridicate în zilele de microdozare
F(1,768) = 160.15, p < .001
Productivitate: creșteri semnificative în zilele cu microdozare
F(1,917) = 108.69, p < .001
Creativitate: îmbunătățire modestă, dar clară
F(1,899) = 25.99, p < .001
Creșterea creativității a fost mai pronunțată în rândul persoanelor care au consumat anterior doze mari de psihedelice
F(1,899) = 4.40, p = .04
Conectarea cu ceilalți: unul dintre cele mai puternice efecte observate
F(1,859) = 253.4, p < .001
Contemplarea: creștere semnificativă în zilele de microdozare
F(1,864) = 180.5, p < .001
Concentrarea: scoruri mai mari în zilele cu administrare
F(1,846) = 191.72, p < .001
Efectele au fost de scurtă durată, fiind observate numai în zilele cu microdozare și nepersistând în zilele de pauză. Acest aspect susține ideea că beneficiile resimțite sunt acute, nu cumulative.
Echipa a subliniat că studiul este de natură observațională și nu poate stabili cauzalitatea. Totuși, designul prospectiv reduce biasul de memorare și oferă o imagine mai precisă a efectelor resimțite în timp real.
Actualizat la 12-12-2025 | Vizite: 77 | bibliografie
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut