Noua moleculă descoperită ar putea ajuta în tratarea mai eficientă a depresiei

Descoperirea unei noi molecule implicate în depresie oferă o nouă perspectivă asupra acestei boli și ar putea să faciliteze apariția unor tratamente cu mai puține efecte secundare.
Într-un studiu publicat în Nature Medicine, o echipă de cercetători de la McGill University și Institut national de la santé et de la recherche médicale (INSERM) din Franța au examinat mecanismele biologice și moleculare din neuroni în timpul unui tratament clasic cu antidepresive.

Cercetarea, desfășurată pe oameni și șoareci concomitent și condusă de către Bruno Giros, profesor la Departamentul de Psihiatrie de la McGill și Eléni Tzavara, director în cercetare la INSERM, a fost proiectată pentru a arăta cum acționează antidepresivele asupra a doi neurotransmițători, care sunt recunoscuți pentru a avea o influență asupra stării de spirit: serotonina și noradrenalina.

Când acești neurotransmițători intră în contact cu receptorii localizați pe suprafața neuronilor, ei declanșează avalanșe de semnale în interiorul celulei. Astfel, moleculele dau aceste instrucțiuni mai departe pentru a ajunge până la nucleu, transmițându-i acestuia să activeze sau să dezactiveze expresia genelor implicate în diverse funcții biologice. Deoarece antidepresivele acționează direct asupra a doi neurotransmițători multifuncționali, ele au anumite efecte adverse.

În acest studiu, cercetătorii arată cum, la șoareci, o moleculă care a fost vizată, anume Elk-1, pare a fi implicată direct în tulburările depresive.

Pentru aproximativ o treime din pacienții care suferă de tulburare depresivă majoră, calea spre vindecare nu este ușoară, deoarece medicii trebuie să găsească, mai mult prin încercare, medicamentul și dozajul adecvat pentru tratament. La aproximativ 33% dintre pacienți, niciunul dintre medicamentele existente nu are niciun efect.

„Medicamentul pe care l-am testat ar putea constitui un tratament cu o probabilitate mai mică de eșec”, spune Giros. „Antidepresivele clasice durează până la trei săptămâni pentru a-și face efectul, iar această nouă abordare și-ar putea face efectul mai rapid”. Acest posibil nou medicament a fost dezvoltat de Melkin Pharmaceuticals, un tip de biotehnologie co-fondat de Giros.

Cercetarea lui Giros s-a concentrat asupra faptului că Elk-1 arată ca un biomarker terapeutic foarte promițător și pentru a vedea care dintre pacienți sunt mai susceptibili să răspundă pozitiv la tratamente.

Sursa: Science Daily