Optimiștii au obiceiuri mai sănătoase și o stare de bine mai bună

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Syracuse și Universitatea de Stat din Michigan a analizat modul în care optimismul și pesimismul influențează sănătatea fizică și mintală, în special în perioade de stres prelungit, cum a fost pandemia de COVID-19. Rezultatele arată că persoanele optimiste sunt mai rezistente în fața dificultăților, iar cele mai puțin pesimiste adoptă comportamente mai sigure pentru sănătate. Studiul a fost publicat în Journal of Research in Personality.

Context

În timpul pandemiei, mulți oameni au resimțit anxietate, stres și izolare socială. Cercetătorii au dorit să afle ce trăsături de personalitate ajută oamenii să facă față mai bine unor astfel de provocări. Optimiștii, care tind să vadă partea pozitivă a lucrurilor, au avut o stare de bine mai bună, în timp ce persoanele mai puțin pesimiste au adoptat comportamente mai sigure, cum ar fi evitarea călătoriilor și petrecerea timpului acasă.

Despre studiu

Cercetătorii au folosit date din Health and Retirement Study, un studiu de amploare care analizează sănătatea americanilor de peste 50 de ani. În 2016, participanții au completat chestionare despre nivelul lor de optimism (ex. „În situații incerte, de obicei mă aștept la ce e mai bun”) și pesimism (ex. „Aproape niciodată nu mă aștept ca lucrurile să meargă bine pentru mine”).

În perioada martie-mai 2020, participanții au răspuns la întrebări despre comportamentele lor legate de sănătate, cum ar fi purtarea măștii, obiceiurile de călătorie și timpul petrecut acasă.

Rezultate

• Optimiștii s-au adaptat mai bine la pandemie, având mai puțin stres, anxietate și singurătate.
• Pesimiștii au fost mai vulnerabili la stres și mai puțin rezilienți.
• Persoanele mai puțin pesimiste au avut comportamente mai sigure pentru sănătate, cum ar fi petrecerea mai mult timp acasă, evitarea călătoriilor și a riscurilor inutile.

Deși optimismul a fost legat de o stare de bine mai bună, acesta nu a influențat semnificativ adoptarea măsurilor de protecție împotriva COVID-19. În schimb, un nivel mai scăzut de pesimism a fost asociat cu un comportament mai precaut.

Cum ne influențează gândirea abordarea provocărilor?

Persoanele optimiste nu ignoră realitatea, ci cred că lucrurile se pot îmbunătăți, ceea ce le motivează să găsească soluții. Dacă cineva crede că „nimic nu se va schimba”, este mai puțin probabil să încerce să își îmbunătățească situația.

În timpul pandemiei, cei mai puțin pesimiști și-au schimbat obiceiurile pentru a se adapta: s-au întâlnit mai des cu prietenii pe Zoom, au făcut mai multă mișcare acasă și au menținut legături sociale puternice. Aceste schimbări au contribuit la reducerea stresului și îmbunătățirea stării de bine.

Cum putem dezvolta o mentalitate mai optimistă?

Cercetătorii sugerează că acțiunile sunt mai ușor de schimbat decât gândirea. În loc să încercăm să „gândim mai optimist”, putem începe prin a adopta obiceiuri benefice, cum ar fi:

• Activitate fizică regulată, care ajută la reducerea stresului.
• Menținerea relațiilor sociale, chiar și online.
• Stabilirea unor obiective realiste și găsirea soluțiilor pentru a le atinge.

Concluzii

Studiul confirmă că optimismul și reducerea pesimismului pot îmbunătăți sănătatea mintală și fizică. Persoanele optimiste s-au adaptat mai ușor la pandemie, iar cele mai puțin pesimiste au avut comportamente mai sigure.

Pe termen lung, dezvoltarea unei mentalități mai optimiste și a unor strategii de adaptare flexibile poate ajuta la menținerea sănătății mintale și a bunăstării, indiferent de provocările pe care le întâmpinăm.