Pandemia COVID-19 și impactul asupra abilităților sociale ale copiilor mici

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la University of California - Merced a evidențiat un impact semnificativ al pandemiei COVID-19 asupra cunoștințelor sociale ale copiilor de vârstă preșcolară. Publicat în Scientific Reports, acest studiu a arătat o scădere semnificativă în abilitățile de înțelegere a „falselor convingeri” (false-belief understanding) la copiii cu vârsta între 3 și 5 ani, mai ales în rândul celor proveniți din familii cu venituri mici.

Contextul studiului

Pandemia COVID-19 a avut un impact dramatic asupra copiilor mici, în special în ceea ce privește interacțiunile sociale. Închiderea școlilor și a grădinițelor, izolarea socială și închiderea locurilor de joacă au creat un mediu în care normele sociale au fost profund perturbate. Studiul de față își propune să înțeleagă impactul acestor schimbări asupra dezvoltării cognitive sociale, un domeniu rar explorat până acum în contextul pandemiei.

Metodologia

Studiul realizat de cercetătorii de la University of California - Merced a fost un studiu longitudinal care a evaluat impactul pandemiei COVID-19 asupra dezvoltării cognitive sociale a copiilor preșcolari. Iată cum a fost realizat studiul:

Participanți

• Numărul participanților:
  Studiul a implicat 94 de copii cu vârsta între 3½ și 5½ ani, grupați în două perioade de testare: una înainte de pandemia COVID-19 (august 2019 – martie 2020) și una după lockdown (începând cu septembrie 2021).

• Criterii de selecție:
  Participanții au fost selectați pentru a reflecta o diversitate socio-economică și o varietate de abilități cognitive. Datele socio-economice ale familiilor au fost colectate pentru a evalua legătura dintre statusul economic și impactul asupra dezvoltării cognitive.

Instrumente de măsurare

• Sarcina de înțelegere a „falselor convingeri” (False-Belief Understanding):
  • Acesta este un test clasic în psihologia dezvoltării, care evaluează capacitatea unui copil de a înțelege că alți oameni pot avea credințe greșite despre realitatea obiectivă.
  • Un exemplu din acest test implică observarea unui păpușel numit Piggy, care plasează un obiect într-un container, apoi iese din scenă. O altă păpușă mută obiectul în alt container. Când Piggy se întoarce, copilul este întrebat în care container va căuta obiectul. Un copil care înțelege „falsele convingeri” va răspunde că Piggy va căuta obiectul în primul container, chiar dacă știe că obiectul nu este acolo.
• Testarea abilităților lingvistice:
  Copiii au fost evaluați și pe baza abilităților lor lingvistice, pentru a înțelege în ce măsură aceste abilități sunt legate de dezvoltarea abilității de a înțelege falsurile convingerilor.

Metode de analiză

• Grupuri de testare:

  • Copiii au fost împărțiți în două grupuri: un grup testat înainte de pandemie și un alt grup testat după lockdown. Grupurile au fost aliniate statistic pe variabilele importante, cum ar fi vârsta, sexul și statutul socio-economic al familiilor.

• Scoruri socio-economice:
  Studiul a evaluat venitul total al gospodăriei și nivelul de educație al părinților pentru a analiza corelațiile dintre condițiile economice și impactul asupra dezvoltării cognitive a copiilor.

• Analiza comparativă:
  Pentru a analiza diferențele între grupurile pre-pandemic și post-pandemic, cercetătorii au utilizat metode de analiză statistică avansate, inclusiv testele de diferență și modele de regresie pentru a controla variabilele confuzionale și a evalua impactul specific al pandemiei asupra abilităților cognitive ale copiilor.

Rezultatele studiului

• Scăderea abilităților de înțelegere a convingerilor false (false-belief understanding):

  • Copiii din grupul testat înainte de pandemie au avut un rata de succes de 80% în sarcinile de înțelegere a „falselor convingeri”.
  • După lockdown, acest procent a scăzut la 63% în rândul copiilor de 5 ani.
  • Copiii din familii cu venituri mai mici au avut o rată de succes de doar 51%, ceea ce arată o diferență semnificativă în abilitățile lor cognitive sociale comparativ cu grupurile de copii din familii cu venituri mai mari.

• Factorii socio-economici și impactul lor:

  • Copiii din familii cu venituri mici au fost mult mai afectați de pandemia în ceea ce privește dezvoltarea abilităților sociale, iar această diferență poate fi explicată prin stresul financiar și psihologic crescut al părinților, care a dus la mai puțină comunicare cu copiii.
  • Copiii care au petrecut mai mult timp în fața dispozitivelor electronice au prezentat scoruri scăzute în sarcinile de înțelegere a falselor convingeri, ceea ce sugerează o legătură între expunerea excesivă la tehnologie și dezvoltarea socială deficitară.

• Persistența impactului pe termen lung:
  În urma testelor de urmărire din 2023, s-a observat că scorurile scăzute în înțelegerea falselor convingeri persistă în rândul copiilor din grupul post-pandemic, sugerând că efectele pandemiei asupra cogniției sociale ar putea fi de lungă durată.

Implicațiile studiului

• Importanța intervențiilor timpurii:
  Studiul subliniază importanța intervențiilor timpurii pentru a ajuta copiii, în special pe cei din familii vulnerabile, să își recupereze abilitățile sociale afectate de pandemie. Expunerea la interacțiuni sociale și activități educative poate sprijini dezvoltarea cognitivă și poate preveni problemele sociale în adolescență.

• Relevanța pentru viitoarele politici educaționale:
  Datele sugerează că dezvoltarea cognitivă și abordările educaționale trebuie să fie adaptate pentru a sprijini copiii în recuperarea din această perioadă de izolare socială, mai ales pentru cei din familii cu venituri reduse.

Concluzii

Studiul UC Merced a adus dovezi semnificative asupra modului în care pandemia a afectat dezvoltarea socială a copiilor mici, evidențiind deficite cognitive la copii care au fost izolați din cauza lockdown-urilor, în special în rândul celor din familii cu resurse financiare limitate. Cercetările viitoare vor trebui să se concentreze pe identificarea unor soluții eficiente pentru a sprijini dezvoltarea socială a acestor copii, pentru a preveni efectele pe termen lung ale izolării sociale.