Relația dintre stilul de viață din copilărie și simptomele sănătății mintale în adolescență
Afecțiunile de sănătate mintală, mai ales depresia și anxietatea, sunt printre primele cauze de dizabilitate la nivel global, iar adolescenții sunt un grup deosebit de vulnerabil. Factorii de stil de viață precum activitatea fizică (AF), timpul sedentar, durata somnului și calitatea dietei au fost studiați ca posibile căi de prevenție a problemelor psihologice în rândul copiilor și adolescenților. Totuși, majoritatea studiilor fie au fost transversale, fie s-au concentrat doar pe un singur comportament, ceea ce lasă neclarități privind rolul combinat al acestor factori asupra sănătății mintale.Un nou studiu finlandez longitudinal a investigat asocierea dintre comportamentele de stil de viață din copilărie (activitate fizică, comportament sedentar, somn și calitatea dietei) și simptomele de sănătate mintală în adolescență. Studiul aduce date noi privind contribuția activității fizice supravegheate, a timpului petrecut în fața ecranelor (inclusiv pe dispozitive mobile) și a altor factori comportamentali la apariția sau agravarea simptomelor depresive și a stresului perceput la tineri.
Metodologie
Participanți
- Studiul Physical Activity and Nutrition in Children (PANIC) s-a desfășurat pe 504 copii (cu vârste între 6 și 9 ani la momentul inițial) dintr-o populație generală din Finlanda.
- Aceștia au fost urmăriți timp de 8 ani, până în adolescență, iar datele incluse în analize s-au concentrat pe asocierile dintre comportamentele de stil de viață (evaluate în copilărie și pe parcurs) și simptomele de sănătate mintală (evaluate la 8 ani de la start).
- 187 de adolescenți (68% dintre participanții care s-au prezentat la evaluările finale) au avut date valide pentru comportamentele auto-raportate și simptomele de sănătate mintală, în timp ce 170 de adolescenți au avut date valide pentru măsurători dispozitiv și sănătate mintală.
Evaluarea comportamentelor de stil de viață
1. Auto-raportări ale activității fizice (AF) și timpului petrecut în fața ecranelor (
screen time - ST):
- Activitate fizică totală (AF total) și exerciții supravegheate (sport organizat), activitate fizică nesupravegheată (joc liber).
- Timp sedentar asociat ecranelor (ST total) și subtipuri: televizor, computer, dispozitive mobile (telefon/tabletă).
2. Măsurători cu accelerometrul (Actiheart):
- Evaluarea activității fizice (ușoară, moderată, viguroasă) și a timpului sedentar pe parcursul a cel puțin 4 zile.
- Durata somnului: numărul de ore în care copilul/adolescentul era inactiv și dormea noaptea.
3. Calitatea dietei - evaluată prin Baltic Sea Diet Score (BSDS), bazat pe jurnalele alimentare ale copiilor (2-4 zile consecuitive).
Cumularea comportamentelor pe 8 ani (AUC)
Pentru a surprinde expunerea pe termen lung (copilărie-adolescență), s-a folosit metoda aria de sub curbă (AUC), luând în considerare valorile colectate la trei momente cheie (inițial, după 2 ani și după 8 ani). Astfel, s-au obținut valori integrate pentru fiecare comportament (de ex., AF, ST) care reflectă nivelurile cronice de expunere.
Evaluarea simptomelor de sănătate mintală
La final (8 ani de la start), adolescenții au completat:
-
Cohen Perceived Stress Scale (stres perceput)
-
Beck Depression Inventory (simptome depresive)
Rezultate
Activitatea fizică auto-raportată
- Adolescenții care au raportat mai multă AF totală și AF supravegheată între copilărie și adolescență au manifestat niveluri mai scăzute de stres perceput și simptome depresive.
- Odată ce s-a luat în considerare timpul petrecut în fața ecranelor, puterea asocierii dintre AF și sănătatea mintală a scăzut, sugerând că timpul la ecrane poate fi un predictor mai puternic.
Timpul la ecrane (screen time) auto-raportat
- ST total, precum și utilizarea dispozitivelor mobile pe perioada copilăriei-adolescenței au fost asociate în mod consistent cu niveluri mai mari de stres perceput și simptome depresive.
- Efectele au fost considerate de mărime moderată pentru simptomele depresive, subliniind potențialul puternic dăunător al expunerii excesive la ecrane.
Măsurătorile cu accelerometrul
- Nici activitatea fizică totală măsurată prin dispozitiv, nici comportamentul sedentar măsurat obiectiv și nici durata somnului nu au prezentat asocieri semnificative cu simptomele mintale.
- În schimb, la băieți, activitatea fizică ușoară (bazată pe dispozitiv) s-a asociat surprinzător cu o creștere a scorurilor de stres și depresie, deși mecanismul exact rămâne neclar.
Calitatea dietei și somnul
- Diet Score și durata somnului estimate pe parcursul celor 8 ani nu au arătat asocieri semnificative cu simptomele de sănătate mintală în adolescență.
- Autorii sugerează că participanții au avut, în general, un regim alimentar relativ bun și ore suficiente de somn, ceea ce ar putea explica lipsa unei relații evidente.
Diferențe în funcție de sex
Băieții au arătat o relație mai clară între AF totală/AF nesupravegheată și reducerea stresului, sugerând posibile diferențe de gen în felul în care activitatea fizică contribuie la starea emoțională.
Interacțiunile dintre comportamente
Adolescenții cu niveluri scăzute de AF și timp ridicat la ecrane au prezentat cele mai mari scoruri la stres și simptome depresive, subliniind că
o combinație de comportamente nesănătoase are impact negativ mai pronunțat asupra sănătății mintale.
Concluzii
- Studiul arată că excesul de timp petrecut la ecrane (în special pe dispozitive mobile), pe durata copilăriei și adolescenței, este semnificativ asociat cu simptomele depresive și stresul perceput în adolescență.
- Activitatea fizică auto-raportată, mai ales cea supravegheată, se leagă de scăderea simptomelor psihologice, însă această asociere scade atunci când se controlează efectul timpului la ecrane.
- Calitatea dietei și durata somnului nu au arătat relații puternice cu stresul sau depresia, în contextul acestui eșantion cu regim relativ adecvat de alimentație și somn.
- Conform autorilor, reducerile de timp pe ecran combinate cu menținerea unei activități fizice regulate pot avea beneficii pentru sănătatea mintală a adolescenților. Sunt necesare studii viitoare pentru a confirma rolul reducerii timpului la ecrane în contextul unor intervenții preventive.
Prevenirea simptomelor depresive și a stresului în rândul tinerilor poate fi optimizată prin reducerea timpului petrecut la ecrane, promovarea exercițiilor supravegheate și consolidarea unor obiceiuri globale sănătoase pe termen lung, încă din copilărie.
Bibliografie
Haapala EA, Leppänen MH, Kosola S, et al. Childhood Lifestyle Behaviors and Mental Health Symptoms in Adolescence. JAMA Netw Open. 2025;8(2):e2460012. doi:10.1001/jamanetworkopen.2024.60012
Satisfăcut de serviciile terapeutului tău?
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut
17–18 septembrie 2026
Simpozionul național „Actualități în psihiatrie și îngrijirile de sănătate mintală”
Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”, Biblioteca Academiei Române din București
Secțiuni:
Personalitate
Aceasta sectiune este dedicata tipurilor de personalitati. Vom prezenta principalele clasificari ale personalitatii, detaliind si oferind sfaturi pentru fiecare tip.
Cuplu si sex
Discutii pe cele mai frecvente probleme intr-o relatie. Sfaturi pentru a-ti imbunatati viata de cuplu.
Cariera
O treime din viata noastra, daca nu mai mult, o petrecem la serviciu, muncind. Un job care aduce satisfactii inseamna o viata fericita.
Educatie parinti
Cu totii ne dorim un copil perfect: inteligent, cu o personalitate puternica si un caracter demn de invidiat. Dar ce putem face si cum trebuie sa ne comportam cu el pentru a-l ajuta sa devina astfel?
Psihoterapie
Va prezentam peste 100 de tipuri si metode de terapie psihologica si psihoterapie. Pe unele dintre acestea le vom prezenta detaliat.
Probleme psihice
Informeaza-te privind principalele tulburari ce iti pot afecta psihicul. Cum apar, care sunt cauzele si cum sunt ele diagnosticate si tratate. Ne referim aici nu doar la afectiunile de competenta psihiatrica, ci si la acele stari, considerate normale sau la limita, dar care iti pot afecta viata de zi cu zi.
PsihoUtil
Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.
Evenimente
Evenimente din sfera psihologiei si psihiatriei: cursuri de formare, seminarii, etc.
Aceste informatii sunt publicate de catre psihologii si psihiatrii membri ai site-ului www.la-psiholog.ro
Teste psihologice
O multitudine de psihoteste gratuite: teste de personalitate, teste despre cariera, teste de combatibilitate in cuplu, teste de aptitudini si IQ, etc
Cele mai accesate psihoteste:
Articole recente: