Rolul esențial al cerebelului în ameliorarea anxietății prin exerciții fizice

Studiul condus de grupul Dr. Jing-Ning Zhu de la Universitatea Nanjing explorează un circuit hipotalamo-cerebelo-amigdalar care ar putea media atenuarea anxietății dependentă de activitatea motorie. Această cercetare evidențiază rolul cerebelului, o structură motorie subcorticală mare, nu doar în coordonarea senzorio-motorie, ci și în funcții superioare, inclusiv reglarea emoțiilor și cogniția.
Prin utilizarea unor tehnici avansate, cum ar fi trasarea retrogradă a rabiei trans-monosinaptice și tomografia micro-optică cu fluorescență (fMOST), studiul mapează proiecțiile aferente pe distanțe lungi de la neuronii nucleari cerebelari la neuronii amigdalei la rozătoare, sugerând o conservare a circuitului cerebelo-amigdalar între specii.

Rezultatele arată că neuronii amigdalei sunt activați în timpul alergării rozătoarelor pe un rotarod, iar majoritatea răspund și la stimularea optogenetică a nucleilor cerebelari, indicând că proiecțiile cerebelo-amigdalare transmit informații dependente de exercițiu. Proiecțiile sunt glutamatergice monosinaptice și pot excita, dar și evoca potențierea pe termen lung în neuronii amigdalei, ceea ce ar putea explica efectul persistent al exercițiului asupra stării de spirit. Activarea opto-/chemo-genetică a proiecțiilor cerebelo-amigdalare ameliorează semnificativ anxietatea, în timp ce suprimarea chemogenetică a proiecțiilor elimină efectul anxiolitic al alergării pe rotarod.

Studiul sugerează că o paradigmă motorie mai provocatoare, cum ar fi alergarea pe un rotarod accelerat, implică neuronii hipotalamici și oferă un efect anxiolitic suprapus prin proiecții orexinergice către neuronii nucleari cerebelari care activează amigdala. Acest circuit hipotalamo-cerebelo-amigdalar ar putea funcționa ca un motor cu mai multe tranziții, oferind efecte anxiolitice la două niveluri de intensitate.

Rezultatele studiului avansează înțelegerea funcțiilor non-motorii ale cerebelului și mecanismelor neuronale care stau la baza interacțiunii motor-emotionale și a integrării somatico-nonsomatice. Descoperirile pot lumina dezvoltarea unor prescripții de mișcare mai eficace pentru anxietate și tulburări de dispoziție în general, cum ar fi antrenamentele HIIT (High Intensity Interval Training) sau activitatea fizică intermitentă viguroasă (VILPA), și oferă o strategie nouă pentru intervenții atât invazive, cât și non-invazive, care vizează cerebelul pentru atenuarea anxietății.

sursa: News Medical