Rolul temperamentului exuberant și răspunsului parental în dezvoltarea ADHD la copil

Un studiu a explorat modul în care temperamentul exuberant în perioada copilăriei timpurii, comportamentul parental și funcționarea executivă a creierului copilului influențează dezvoltarea simptomelor ADHD de la copilărie până la adolescență. Exuberanța - cum ar fi niveluri înalte de entuziasm, curiozitate și reacții pozitive față de persoane și contexte noi - poate avea atât rezultate adaptative, cât și neadaptative, printre care se numără ADHD, cea mai comună tulburare de dezvoltare la nivel global. Înțelegerea mecanismului prin care temperamentul copilului și comportamentul parental influențează ADHD rămâne neclară, deși se știe că deficitul în funcționarea executivă este o caracteristică subiacentă a ADHD. Studiul a analizat un model de mediere moderată, unde efectele interactive ale comportamentului parental și exuberanței în copilăria timpurie prezic dezvoltarea simptomelor ADHD prin funcționarea executivă a copilului.
Dr. Heather Henderson, profesor de psihologie a dezvoltării la Universitatea Waterloo și coautor al studiului, menționează că exuberanța în temperamentul copilului în combinație cu factori familiali, ar putea predispune unii copii la dezvoltarea simptomelor ADHD. Studiul evidențiază că părinții pot interveni pentru a întrerupe calea către ADHD prin comportamente parentale mai directive și angajate, cum ar fi ghidarea copilului cu indicii verbale și fizice în situații noi.

Deși exuberanța la copiii preșcolari poate fi pozitivă, cercetările indică faptul că copiii exuberanți pot avea dificultăți cu auto-reglarea și funcțiile executive, cum ar fi memoria de lucru și gândirea flexibilă. Studiul a urmărit 291 de perechi părinte-copil de la vârsta de patru luni până la 15 ani a copilului, observând temperamentul copilului și interacțiunile părinte-copil la trei ani, evaluând funcțiile executive ale copilului la patru ani și analizând simptomele de ADHD raportate de părinți de șase ori între vârstele de cinci și 15 ani.

Rezultatele sugerează că simptomele ADHD cresc pe parcursul copilăriei atunci când un copil manifestă un temperament exuberant timpuriu, funcții executive de la scăzute la normale și primește un stil parental mai puțin directiv și angajat pe măsură ce navighează în situații noi.

Dr. Henderson explică că simptomele ADHD se stabilizează de obicei între vârstele de cinci și nouă ani și scad între nouă și 15 ani. Totuși, pentru cazurile previzibile de copii foarte tineri cu temperament exuberant și parenting mai puțin directiv, această stabilizare s-ar putea să nu se întâmple. Un stil parental mai directiv, care nu este controlator, dar care ghidează copilul cu indicii verbale și fizice, poate ajuta la dezvoltarea abilităților de auto-reglare ale copilului și prevenirea creșterii simptomelor lor ADHD.

sursa: News Medical
foto: University of Waterloo News