Somnul moderat de recuperare în weekend reduce simptomele de anxietate la adolescenți

Un nou studiu prezentat în iunie 2025 la conferința anuală SLEEP, organizată de Associated Professional Sleep Societies, aduce dovezi importante privind legătura dintre somnul de recuperare din weekend și sănătatea mintală a adolescenților. Cercetarea, realizată în cadrul University of Oregon și inclusă în suplimentul revistei Sleep, arată că adolescenții care dorm cu până la două ore mai mult în weekend decât în timpul săptămânii manifestă mai puține simptome de anxietate.
Privarea de somn este frecventă în rândul adolescenților, în special din cauza programului școlar și al obiceiurilor digitale. Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), doar 23% dintre liceeni dorm cele 8–10 ore recomandate pe noapte. Somnul insuficient este asociat cu tulburări cognitive, probleme emoționale, depresie și un risc crescut de idei suicidare.

De-a lungul timpului, numeroase studii au examinat efectele somnului de „recuperare” din weekend, dar rezultatele au fost contradictorii. Unele cercetări au sugerat beneficii asupra sănătății mintale, în timp ce altele au arătat că variațiile mari în durata somnului între zilele săptămânii pot duce la dereglări ale ritmului circadian și la agravarea simptomelor psihice.

Despre studiu

Cercetarea prezentată la SLEEP 2025 a utilizat datele din anul patru al Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD) Study, o cohortă reprezentativă la nivel național din SUA. Studiul a inclus 1.877 de adolescenți, cu o vârstă medie de 13,5 ani.

Durata somnului a fost măsurată obiectiv folosind dispozitive Fitbit, iar simptomele de tip internalizant (precum anxietatea și tristețea) au fost evaluate prin Child Behavior Checklist și Brief Problem Monitor-Youth (BPM-Y).

Cercetătorii au analizat legătura dintre diferențele de durată a somnului în weekend comparativ cu zilele de școală – așa-numitul weekend catch-up sleep (WCS) – și severitatea simptomelor internalizante. Trei variabile independente au fost utilizate:

• Durata somnului de recuperare: diferența în ore dintre somnul din weekend și cel din timpul săptămânii.
• Clasificarea WCS: dacă adolescentul a dormit mai mult în weekend (da/nu).
• Grupuri WCS: categorii definite ca < 0 ore, între 0–<2 ore și ≥ 2 ore.

Analizele statistice s-au realizat prin regresie liniară pentru a evalua asocierea dintre aceste variabile și scorul simptomelor internalizante.

Rezultate

Rezultatele studiului sugerează o relație complexă între variația duratei somnului și starea emoțională a adolescenților:

• Adolescenții care au avut între 0 și 2 ore de somn în plus în weekend au prezentat semnificativ mai puține simptome de tip internalizant comparativ cu cei care nu au avut deloc somn de recuperare (β = -0,139; p = 0,048).
• În schimb, duratele mai mari de somn de recuperare (≥ 2 ore) au fost asociate cu o ușoară creștere a simptomelor internalizante (β = 0,008; p = 0,029).
• Simpla prezență a somnului de recuperare (indiferent de durată) nu a fost asociată semnificativ cu simptomele internalizante (t = 0,68; p = 0,498).

Aceste date indică existența unui „punct optim” pentru somnul de recuperare, în care beneficiile sunt maxime – în acest caz, între 0 și 2 ore în plus în weekend.

Concluzii și implicații

Rezultatele acestui studiu evidențiază faptul că o variabilitate moderată a somnului între zilele de școală și weekend poate fi benefică, în timp ce extremele – fie lipsa recuperării, fie excesul de somn – pot accentua simptomele de anxietate.

Aceste concluzii au implicații importante pentru:

• Părinți și educatori, care pot încuraja un program de somn mai echilibrat.
• Clinicieni, care pot include analiza variabilității somnului în evaluarea sănătății mintale la adolescenți.
• Politici educaționale, având în vedere că orele foarte matinale de început al școlii contribuie la privarea cronică de somn.

Autorii subliniază nevoia de studii longitudinale suplimentare pentru a determina dacă somnul de recuperare contribuie cauzal la reducerea anxietății sau este un marker al altor factori psihologici și comportamentali.

„Prea puțină sau prea multă variație în somn de la o zi la alta poate amplifica exact simptomele pe care tinerii încearcă să le combată, cum ar fi oboseala și anxietatea”, afirmă autoarea principală Sojeong Kim.