Spitalizarea psihiatrică la adolescenți reduce semnificativ gândurile suicidare și simptomele depresive

În ultimul deceniu, problemele de sănătate mintală la adolescenÈ›i au crescut alarmant, cu o escaladare dramatică după debutul pandemiei de COVID-19. Cererea pentru internare în unități de psihiatrie pediatrică (IPU – Inpatient Psychiatry Units) a crescut exponenÈ›ial în SUA, ajungând să depășească capacitatea de internare. Cu toate acestea, eficacitatea acestor unități în reducerea simptomelor severe de sănătate mintală rămâne puÈ›in documentată.

Un studiu condus de dr. Patricia Ibeziako de la Boston Children’s Hospital, publicat la 21 aprilie 2025 în revista Psychiatric Research and Clinical Practice, vine să umple acest gol de cunoaÈ™tere, analizând rezultatele clinice ale internării pentru peste 200 de adolescenÈ›i cu risc suicidar ridicat.

Context

Studiul s-a desfășurat pe parcursul a doi ani (septembrie 2021 – septembrie 2023) È™i a inclus 209 adolescenÈ›i cu vârste între 12 È™i 17 ani internaÈ›i în unitatea de psihiatrie pediatrică a spitalului. Prin analiza dosarelor medicale electronice È™i a chestionarelor completate direct de pacienÈ›i (PROs – Patient-Reported Outcomes), autorii au evaluat nivelul de suferință psihică È™i răspunsul la tratament.

Datele au relevat o realitate alarmantă:

• Peste 75% dintre adolescenÈ›i au raportat cel puÈ›in o tentativă de suicid de-a lungul vieÈ›ii.

• Aproape 70% aveau gânduri suicidare în ultimele două săptămâni înainte de internare.

• Depresia a fost cel mai frecvent diagnostic (93%), frecvent asociată cu tulburări de anxietate, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenÈ›ie È™i tulburări legate de traumă.

Despre intervențiile din unitatea de psihiatrie

Pe perioada internării, pacienții au beneficiat zilnic de:

• îngrijire psihiatrică, psihologică È™i de consiliere individuală;

• terapie de grup;

• suport È™colar;

• tratament pentru probleme de sănătate fizică;

• instrumente standardizate de evaluare a riscului suicidar È™i planuri de siguranță.

S-au utilizat metode validate precum:

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT);

• Terapia dialectic-comportamentală (DBT);

• monitorizarea simptomelor prin autoevaluare (PROs) pentru a include perspectiva pacientului în planul de tratament.

Rezultate

În ciuda severității simptomelor la internare, pacienÈ›ii au înregistrat îmbunătățiri semnificative până la externare. Conform dr. Ibeziako:

„Scorurile auto-raportate pentru depresie, anxietate, reglarea emoÈ›ională, funcÈ›ionarea familială È™i satisfacÈ›ia generală cu viaÈ›a au arătat îmbunătățiri clare.”

Cele mai importante efecte terapeutice au fost observate în:

• reducerea simptomelor depresive;

• scăderea semnificativă a gândurilor suicidare (cu peste 50%);

• creÈ™terea nivelului de energie È™i îmbunătățirea dispoziÈ›iei;

• reglarea emoÈ›iilor È™i comunicarea cu familia.

Un element esenÈ›ial al succesului a fost implementarea cadrului Zero Suicide, introdus în spital în primul an al pandemiei. Acesta presupune o abordare sistemică È™i integrată a prevenirii suicidului.

„IntervenÈ›iile care includ evaluarea È™i tratamentul suicidului alături de terapia pentru depresie pot schimba vieÈ›i”, adaugă dr. Ibeziako. „Unitățile de psihiatrie pediatrică joacă un rol crucial în furnizarea acestor intervenÈ›ii salvatoare.”

Concluzii

Rezultatele acestui studiu demonstrează că spitalizarea psihiatrică specializată, intensă È™i bazată pe dovezi poate salva vieÈ›i. Într-un moment în care depresia È™i gândurile suicidare ating cote record în rândul adolescenÈ›ilor, accesul la IPU-uri bine dotate È™i finanÈ›ate trebuie să fie o prioritate de sănătate publică.

Totodată, este necesară extinderea cercetărilor privind rezultatele pe termen lung ale intervenÈ›iilor în IPU-uri, pentru a optimiza strategiile terapeutice È™i pentru a sprijini recuperarea adolescenÈ›ilor vulnerabili.