Sprijinul emoțional pe rețelele sociale ar putea reduce anxietatea la adulții tineri

Anxietatea reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global și afectează frecvent adulții tineri, cu debut precoce și impact major asupra sănătății mintale și funcționării sociale. În contextul extinderii comunicării digitale, studiul condus de universitățile din Arkansas și Alabama explorează relația dintre sprijinul emoțional perceput pe rețelele sociale, structura de personalitate și simptomele de anxietate într-un eșantion național de adulți tineri din Statele Unite.

Idei principale

• Sprijinul emoțional perceput pe rețelele sociale este asociat cu niveluri mai scăzute de anxietate.
• Relația dintre anxietate și sprijinul emoțional online diferă în funcție de gen, fiind mai pronunțată la femei.
• Anumite trăsături de personalitate influențează percepția sprijinului emoțional pe rețelele sociale.
• Deschiderea către experiențe, extraversia și agreabilitatea sunt asociate cu niveluri mai ridicate de sprijin emoțional online.
• Rezultatele susțin necesitatea adaptării modelelor clasice de sprijin social la mediul digital.

Context

Anxietatea este strâns legată de multiple consecințe negative, inclusiv depresie, risc suicidar, performanță academică scăzută și ruminare cognitivă post-eveniment. Factorii determinanți includ atât componente biologice și psihologice, cât și factori sociali și de mediu. În mod tradițional, sprijinul social obținut prin relații față în față este considerat un factor protector important împotriva anxietății.

Modelul efectelor directe și al amortizării stresului sugerează că sprijinul social poate preveni apariția simptomelor negative sau poate reduce impactul stresului asupra sănătății. Totuși, odată cu migrarea interacțiunilor sociale în mediul online, rămâne neclar dacă sprijinul emoțional oferit prin rețelele sociale funcționează similar cu cel obținut în interacțiunile directe.

Despre studiu

Studiul a utilizat date colectate între martie și septembrie 2018 printr-o platformă de eșantionare online, incluzând 2403 adulți cu vârste între 18 și 30 de ani. Eșantionul a fost echilibrat demografic în funcție de sex, vârstă și rasă, iar participanții au completat chestionare digitale validate.

Principalele instrumente utilizate au fost:

• Scala PROMIS cu 4 itemi pentru evaluarea anxietății, cu scoruri între 4 și 20 și consistență internă excelentă.
• O scală validată pentru sprijin emoțional pe rețelele sociale, formată din 4 itemi.
• Inventarul Big Five cu 10 itemi pentru evaluarea trăsăturilor de personalitate.

Analiza statistică a inclus corelații bivariate, analize de varianță factorială și regresii multiple, cu control pentru vârstă și sex.

Rezultate

Asocierea dintre anxietate și sprijinul emoțional pe rețelele sociale

S-a identificat o corelație semnificativă între anxietate și sprijinul emoțional perceput pe rețelele sociale. Analizele de regresie au arătat că, pe măsură ce scorurile de anxietate cresc, nivelul perceput de sprijin emoțional online scade, relația fiind mai accentuată la femei decât la bărbați.

Rolul genului și al vârstei

Femeile au raportat niveluri mai ridicate de sprijin emoțional pe rețelele sociale comparativ cu bărbații. De asemenea, vârsta mai mică a fost asociată cu un nivel mai ridicat de sprijin emoțional online, dar și cu scoruri mai mari de anxietate.

Personalitatea și sprijinul emoțional online

Trăsăturile de personalitate au avut asocieri semnificative cu sprijinul emoțional perceput pe rețelele sociale. Persoanele cu deschidere ridicată către experiențe, extraversie crescută și agreabilitate mare au raportat un nivel mai ridicat de sprijin emoțional. În mod surprinzător, nivelurile scăzute de conștiinciozitate au fost asociate cu un sprijin emoțional online mai mare.

Nevrotismul nu a fost asociat semnificativ cu nivelul sprijinului emoțional perceput pe rețelele sociale, sugerând o relație mai complexă între această trăsătură și modul în care este perceput sprijinul în mediul digital.

Interpretări

Rezultatele indică faptul că sprijinul emoțional pe rețelele sociale poate avea un rol protector în raport cu anxietatea, în special la femei. Această constatare contrastează cu unele studii anterioare care au asociat sprijinul emoțional online cu rezultate negative asupra sănătății mintale, subliniind caracterul heterogen al experiențelor digitale.

Diferențele de gen pot fi explicate prin rolurile sociale și modelele de exprimare emoțională diferite, femeile fiind mai predispuse să caute și să perceapă sprijin emoțional. De asemenea, trăsăturile de personalitate pot influența modul de utilizare a rețelelor sociale și calitatea interacțiunilor, favorizând sau limitând accesul la sprijin emoțional.

Rezultatele sugerează că modelele teoretice clasice ale sprijinului social necesită adaptare pentru a reflecta specificul comunicării online, unde percepția, contextul și tipul de interacțiune joacă un rol central.

Limitări

Studiul are un design transversal, ceea ce nu permite stabilirea relațiilor de cauzalitate. Toate datele sunt auto-raportate, iar anxietatea a fost evaluată pe o perioadă scurtă de timp. Măsurarea personalității prin variabile dihotomizate poate limita nuanțarea rezultatelor. De asemenea, concluziile sunt aplicabile doar adulților tineri și nu pot fi generalizate la alte grupe de vârstă.

Concluzii

Studiul evidențiază că sprijinul emoțional perceput pe rețelele sociale este asociat cu niveluri mai scăzute de anxietate la adulții tineri, în special la femei. Anumite trăsături de personalitate favorizează percepția sprijinului emoțional online, sugerând că intervențiile de sănătate publică ar putea beneficia de o abordare personalizată. Promovarea utilizării constructive a rețelelor sociale pentru obținerea sprijinului emoțional ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății mintale în rândul tinerilor.