Suportul emoțional din social media, personalitatea și anxietatea la tineri

Un studiu realizat la University of Arkansas și University of Alabama și publicat în Psychiatry International la 13 ianuarie 2026 a analizat relația dintre suportul emoțional perceput în social media, structura de personalitate și simptomele de anxietate la adulții tineri. Cercetarea arată că suportul emoțional derivat din rețelele sociale se asociază cu niveluri mai reduse de anxietate, efectul fiind mai pronunțat la femei.

Rezumat

• Suportul emoțional perceput în social media s-a asociat cu scăderea simptomelor de anxietate.

• Asocierea a fost mai puternică la femei decât la bărbați.

• Trăsăturile de personalitate corelate cu suport emoțional mai mare în social media au fost:

  • deschiderea crescută către experiență

  • extraversiunea crescută

  • agreabilitatea crescută

  • conștiinciozitatea scăzută

• Designul transversal nu permite stabilirea relației cauzale.

Context

Anxietatea reprezintă o cauză majoră de dizabilitate la nivel global, cu o prevalență de aproximativ 31% pe durata vieții în Statele Unite și o vârstă mediană de debut de 17 ani. Aceasta se asociază cu depresie, risc suicidar, inflamație indusă de stres, dereglări ale microbiomului intestinal, tulburări de somn, migrene, factori ocupaționali negativi și performanță academică scăzută.

Suportul social este recunoscut drept factor protector pentru sănătatea mintală, conform modelelor teoretice de efect direct și de „tamponare a stresului”. Totuși, rolul suportului emoțional oferit prin social media rămâne neclar, unele studii sugerând chiar asocieri paradoxale cu simptome depresive crescute.

Personalitatea influențează atât anxietatea, cât și percepția suportului social, însă legătura specifică dintre trăsăturile de personalitate și suportul emoțional din social media fusese insuficient explorată.

Despre studiul actual

Design și participanți

• Studiu transversal, bazat pe sondaj.

• Eșantion național din SUA: 2403 persoane cu vârste între 18 și 30 de ani.

• Recrutare prin platforma Qualtrics (martie–septembrie 2018).

• Distribuție rasială:

  • 68,2% albi

  • 7,6% afro-americani

  • 14,4% hispanici

  • 8,4% asiatici

• 50,8% femei.

• Vârsta medie: 26,77 ± 2,90 ani.

Măsurători

Anxietatea

• Evaluată prin scala PROMIS cu 4 itemi.

• Scor total: 4–20 (valori mai mari = anxietate mai severă).

• Consistență internă excelentă: α Cronbach = 0,91.

Suportul emoțional din social media

• 4 itemi Likert (1–5), scor total 4–20.

• Consistență internă: α = 0,94.

Personalitatea

• Inventarul Big Five cu 10 itemi.

• Prag de clasificare pentru fiecare trăsătură: ≥7 puncte.

• Valorile α Cronbach au fost scăzute (0,10–0,52) din cauza numărului mic de itemi.

Analiza statistică

• ANOVA factorială și regresie multiplă.

• Control pentru vârstă și sex.

• Prag de semnificație: p < 0,05.

• Modelul de regresie: F = 36,98; p < 0,001; R² = 0,09.

Rezultate

Corelații principale

• Corelație pozitivă între anxietate și suport emoțional din social media:

  • r = 0,17; p < 0,01.

• Vârsta s-a corelat negativ cu:

  • suportul emoțional (r = −0,08; p < 0,01)

  • anxietatea (r = −0,10; p < 0,01).

• Femeile au prezentat niveluri mai mari de anxietate (r = 0,11; p < 0,01).

Personalitate și suport emoțional

Suport emoțional mai ridicat a fost raportat de participanții:

• mai deschiși către experiență

• mai extraverți

• mai agreabili

• cu conștiinciozitate scăzută

• de sex feminin

Nevrotismul nu a prezentat asociere semnificativă.

Interacțiunea anxietate–sex

• Coeficient principal anxietate: −0,13.

• Interacțiune anxietate × sex: −0,12.

• Efect total:

  • bărbați: −0,13 unități SMES per creștere cu 1 punct a anxietății

  • femei: −0,25 unități

⇒ Scăderea suportului emoțional odată cu anxietatea este mai accentuată la femei.

Alți factori

• Timpul petrecut pe social media → asociat cu suport emoțional mai mare.

• Fiecare an suplimentar de vârstă → scădere cu 0,19 unități a suportului emoțional.

Concluzii

Suportul emoțional perceput în social media se asociază cu simptome mai reduse de anxietate, în special la femei, și prezintă corelații specifice cu structura de personalitate. Rezultatele sugerează un potențial rol protector al interacțiunilor emoționale online, dar nu pot stabili cauzalitatea, fiind necesare studii longitudinale.