Terapia cognitivă bazată pe mindfulness promovează autocompasiunea și ar putea preveni recidiva depresiei

Terapia cognitivă bazată pe mindfulness, o abordare care combină terapia cognitivă clasică cu mindfulness (MBCT) poate ajuta la promovarea autocompasiunii la persoanele cu antecedente de depresie, traspunând astfel corpul într-o stare de siguranță și relaxare, constată o nouă cercetare. Participanții tratați cu MBCT au fost mai amabili cu ei înșiși și au avut răspunsuri ale corpului reduse la amenințări, o stare de siguranță și relaxare care este importantă pentru regenerare și vindecare.
Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 50 de persoane care erau în remisie de la depresie și care prezentau risc de recidivă depresivă. Jumătate dintre participanți au fost testați înainte și după un tratament MBCT de opt săptămâni, în timp ce restul participanților nu au primit niciun tratament. Rezultatele au arătat că un tratament cu MBCT poate ajuta persoanele cu depresie recurentă să treacă la o viziune mai bună de sine și o stare corporală asociată de siguranță. În schimb, grupul de control netratat a arătat răspunsuri corporale care indică un răspuns mai advers la meditația de autocompasiune atunci când s-au angajat în aceasta pentru a doua oară.

Studiul se bazează pe cercetările anterioare ale echipei care au descoperit că un scurt exercițiu de autocompasiune poate activa temporar un model de bunătate de sine la indivizii sănătoși. Cercetătorii au vrut să exploreze acest efect la persoanele cu depresie și au descoperit că exercițiul de autocompasiune în sine nu a fost suficient pentru a produce sentimentul de siguranță, dar că MCBT a făcut acest lucru în mod eficient.

„Acest studiu extinde cercetarea noastră anterioară, care a constatat că un scurt exercițiu de autocompasiune poate activa temporar un model de bunătate de sine la persoanele sănătoase. Cu toate acestea, la persoanele cu depresie recurentă, acest lucru este puțin probabil să se întâmple fără a trece printr-o terapie psihologică eficientă despre care știm că abordează vulnerabilitatea la recidivă”, declară autorul studiului, profesorul Anke Karl de la Universitatea din Exeter.

sursa: Science Daily