Terapia focalizată pe imagini pentru schizofrenie: o speranță pentru pacienții cu psihoză care se confruntă cu imagini mentale tulburătoare

Schizofrenia continuă să reprezinte o provocare majoră la nivel global, fiind asociată cu suferință umană profundă, dizabilitate și costuri economice ridicate. În Anglia, costurile anuale depășesc 12,5 miliarde de lire sterline. Terapia cognitiv-comportamentală rămâne una dintre puținele intervenții psihologice validate pentru această afecțiune, demonstrând efecte modeste asupra halucinațiilor și delirurilor. Totuși, până la 74% dintre pacienții cu psihoză experimentează imagini mentale intruzive și tulburătoare, însoțite de convingeri negative despre sine și ceilalți – factori strâns corelați cu un nivel crescut de suferință și rezultate clinice slabe.
În ciuda prevalenței acestor imagini intruzive, abordările terapiei cognitiv-comportamentale pentru psihoză menționează rareori lucrul direct cu imaginile mentale. În ultimii ani, interesul cercetătorilor s-a îndreptat către tehnici de imagery rescripting și imagery manipulation, adaptate din tratamentele pentru traumă, pentru a reduce intensitatea și semnificația acestor imagini.

Studiile calitative anterioare au arătat că persoanele cu psihoză dezvoltă deseori scheme cognitive negative – credințe fundamentale despre sine și lume – adesea influențate de experiențe traumatice. Aceste convingeri pot fi însoțite de imagini recurente („imagini în ochii minții”), care alimentează simptomele psihotice precum halucinațiile sau paranoia.

Tehnicile de rescriere a imaginilor s-au dovedit promițătoare în studii de caz, contribuind la reducerea suferinței și a convingerilor asociate cu imaginile intruzive. Abordările moderne includ și imagini pozitive, menite să stimuleze compasiunea, starea de bine și reconectarea emoțională – dimensiuni adesea absente în tratamentele convenționale pentru psihoză.

Despre studiu

Studiul iMAPS-2 (iMAgery focused therapy for Psychosis) reprezintă cel mai amplu studiu clinic randomizat realizat până în prezent pentru evaluarea fezabilității unei terapii focalizate pe imagini în schizofrenie și alte psihoze. Cercetarea a fost condusă în cadrul unui centru NHS din Greater Manchester și aprobată de UK Health Research Authority în mai 2022 (Ref. 22/YH/0091).

Metodologie

Au fost incluși 45 de participanți cu vârste peste 16 ani, diagnosticați conform criteriilor ICD-10 pentru tulburări din spectrul schizofreniei, care prezentau cel puțin o imagine mentală intruzivă, asociată cu distres semnificativ. Participanții au fost randomizați într-un raport 2:1 către grupul iMAPS + tratament standard (n=31) sau tratament standard (n=14).

Intervenția iMAPS a constat în până la 12 sesiuni individuale de terapie, desfășurate săptămânal timp de 4 luni, față în față sau online. Fiecare sesiune a fost ghidată de un terapeut specializat în terapie cognitiv-comportamentală instruit conform standardelor British Association for Behavioural and Cognitive Psychotherapies. Tehnicile aplicate au inclus:

• Manipularea imaginilor – modificarea caracteristicilor perceptuale ale imaginii;
• Rescrierea imaginilor – schimbarea sensului narativ și emoțional al experienței;
• Lucrul cu imagini pozitive – cultivarea emoțiilor de siguranță și autocompasiune.

Evaluările au fost efectuate la 16 și 28 de săptămâni, de evaluatori independenți, folosind instrumente standardizate: PANSS, PSYRATS, Brief Core Schema Scales (BCSS) și Questionnaire about the Process of Recovery (QPR).

Criterii și obiective

Obiectivul principal a fost determinarea fezabilității unui studiu clinic amplu, prin analiza:

• rata de recrutare și retenție a participanților;
• nivelul de implicare în terapie;
• siguranța și fidelitatea intervenției terapeutice;
• acceptabilitatea percepută de participanți și terapeuți.

Rezultate

Recrutare și retenție

Au fost recrutați 100% din participanții țintă (45 persoane). Retenția la 16 săptămâni a fost de 80%, îndeplinind criteriul „verde” de progresie, în timp ce retenția la 28 săptămâni a fost de 67%. Motivele retragerii au inclus lipsa de timp sau diminuarea interesului pentru participare.

Implicarea în terapie

Dintre participanții din grupul iMAPS, 77% au urmat cel puțin 5 din cele 12 sesiuni planificate (media: 9,2 sesiuni). Nicio reacție adversă gravă nu a fost atribuită terapiei. Fidelitatea terapeutică, evaluată independent prin Cognitive Therapy Scale for Psychosis, a fost excelentă (medie 48,8/60).

Eficacitate potențială

Deși studiul nu a fost conceput pentru a demonstra eficacitatea clinică, rezultatele preliminare au indicat:

• îmbunătățiri în schemele cognitive pozitive despre sine și ceilalți (efect standardizat > 0,3);
• scăderi moderate ale distresului provocat de imagini intruzive între momentul inițial și evaluările la 16 și 28 de săptămâni;
• posibile beneficii asupra subscalei auditory hallucinations (PSYRATS-AH), favorabile grupului iMAPS.

Siguranță și evenimente adverse

Au fost raportate 13 evenimente adverse, dintre care două serioase (ambele în grupul iMAPS + TAU), însă niciunul nu a fost considerat legat de intervenție. Nu s-au înregistrat exacerbări severe ale simptomelor sau agravări clinice semnificative.

Acceptabilitate și feedback calitativ

Feedbackul de la 12 participanți a fost preponderent pozitiv. Majoritatea au afirmat că terapia i-a ajutat să înțeleagă și să gestioneze mai bine imaginile intruzive, oferind un sentiment de control și reducând frecvența acestora. Au fost apreciate deschiderea terapeutică și ușurința aplicării tehnicilor. Unii participanți au menționat nevoia de sesiuni suplimentare (peste 12) și reducerea numărului de chestionare la evaluări.

Interpretare

Rezultatele studiului iMAPS-2 confirmă că terapia focalizată pe imagini este sigură, fezabilă și acceptabilă pentru persoanele cu schizofrenie sau alte psihoze. Rata ridicată de implicare și absența efectelor adverse majore indică faptul că această metodă poate fi integrată în serviciile de sănătate mintală, fie în format față în față, fie online.

În plus, rescrierea imaginilor și lucrul cu imagini pozitive par să ofere un cadru terapeutic eficient pentru restructurarea convingerilor negative despre sine – un factor central în menținerea simptomelor psihotice. Autorii recomandă extinderea intervenției la peste 12 sesiuni și testarea pe eșantioane mai mari, multicentrice, pentru a evalua impactul clinic și cost-eficiența terapiei.

Concluzii

Studiul iMAPS-2 demonstrează că terapia focalizată pe imagini poate fi aplicată cu succes la pacienții cu psihoză, având o rată de implicare ridicată (77%), fidelitate terapeutică excelentă și acceptabilitate clinică foarte bună. Nu au fost identificate riscuri semnificative, iar participanții au raportat o înțelegere îmbunătățită a propriilor imagini mentale și a rolului acestora în simptomatologia psihotică.

Autorii concluzionează că sunt îndeplinite toate criteriile pentru dezvoltarea unui studiu clinic randomizat multicentric de amploare care să evalueze eficacitatea clinică și cost-eficiența terapiei iMAPS în tratamentul schizofreniei și al altor psihoze.