Tipurile de depresie se asociază diferit cu riscul de boli cardiometabolice

La Congresul Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP), desfășurat la Amsterdam, cercetătorii au prezentat o analiză amplă care arată că nu toate formele de depresie au același impact asupra sănătății metabolice și cardiovasculare. Studiul, realizat pe parcursul a șapte ani în cadrul Netherlands Epidemiology of Obesity (NEO) Study, demonstrează că profilurile depresive diferite se asociază cu riscuri distincte pentru diabetul zaharat de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Context

De mult timp se cunoaște că depresia crește riscul de boli metabolice, inclusiv diabet zaharat, sindrom metabolic și afecțiuni cardiovasculare. Cu toate acestea, depresia este o tulburare heterogenă, cu manifestări clinice variate și substraturi biologice diferite.
Cercetările anterioare au sugerat că depresia de tip "atipic", caracterizată prin oboseală, hipersomnie și creștere ponderală, se asociază cu inflamație sistemică și rezistență la insulină. În contrast, depresia "melancolică", marcată de insomnie, pierderea apetitului și anhedonie, pare mai legată de dereglări ale axei hipotalamo–hipofizo–adrenocorticale și de disfuncții neuroendocrine.
Până la acest studiu însă, nu era clar în ce măsură aceste subtipuri de depresie se traduc în riscuri diferențiate pentru boli cardiometabolice specifice.

Despre studiul actual

Cercetarea a inclus 5.794 de adulți participanți în cadrul Netherlands Epidemiology of Obesity (NEO) Study, un proiect populațional longitudinal. Toți participanții erau fără diabet zaharat sau boli cardiovasculare la momentul inițial.

La începutul studiului, fiecare persoană a completat chestionare detaliate pentru evaluarea simptomelor depresive, pe baza cărora cercetătorii au identificat două profiluri principale:

• Depresia melancolică, caracterizată prin trezire matinală precoce, reducerea apetitului, pierderea plăcerii și afectare psihomotorie;

• Depresia atipică sau „cu energie redusă”, caracterizată prin fatigabilitate, somn crescut și creșterea apetitului.

Participanții au fost monitorizați timp de șapte ani, perioadă în care cercetătorii au urmărit apariția diabetului zaharat de tip 2 și a bolilor cardiovasculare majore (infarct miocardic, accident vascular cerebral).

Rezultate

Pe parcursul celor șapte ani, aproximativ 8% dintre participanți au dezvoltat o afecțiune cardiometabolică. Analiza detaliată a arătat că tipul de depresie a influențat semnificativ natura bolii apărute:

• Persoanele cu simptome atipice/energie redusă au avut un risc de 2,7 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 comparativ cu persoanele fără simptome depresive.

  • În acest grup nu s-a observat o creștere semnificativă a riscului cardiovascular.

• Persoanele cu simptome melancolice au avut un risc de 1,5 ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare majore (infarct miocardic sau accident vascular cerebral) comparativ cu persoanele fără depresie.

  • În acest caz nu s-a observat o creștere a riscului pentru diabet zaharat de tip 2.

Potrivit cercetătorului principal, dr. Yuri Milaneschi, de la Amsterdam University Medical Center, analizele metabolice suplimentare au evidențiat că persoanele cu simptome atipice/energie redusă prezentau perturbări inflamatorii și metabolice relevante pentru sănătatea cardiometabolică — un profil biologic absent la pacienții cu depresie melancolică.
Acest lucru sugerează existența unor mecanisme biochimice distincte prin care tipurile de depresie influențează diferit sănătatea fizică.

Implicații și concluzii

Dr. Milaneschi a subliniat că aceste rezultate întăresc ideea de „psihiatrie de precizie”, unde evaluarea pacientului ar trebui să includă profilul simptomatic, dar și markeri biologici asociați.
Astfel, tratamentul depresiei ar putea fi adaptat nu doar pentru ameliorarea simptomelor psihice, ci și pentru reducerea riscurilor metabolice și cardiovasculare specifice fiecărui tip de depresie.

Comentând independent rezultatele, dr. Chiara Fabbri, de la Universitatea din Bologna, a remarcat importanța acestui demers:

„Prevenția și tratamentul bolilor fizice la persoanele cu depresie sunt la fel de importante ca tratamentul depresiei în sine. Prevalența acestor condiții este în creștere — numărul persoanelor cu diabet zaharat în regiunea europeană este estimat să crească cu 10% până în 2050, potrivit Federației Internaționale de Diabet. Datele din cohorta NEO sunt extrem de valoroase pentru a ghida aceste strategii integrate.”

Concluzie

Studiul NEO arată că nu toate formele de depresie au același impact asupra sănătății fizice:

• depresia atipică, asociată cu inflamație și disfuncții metabolice, crește riscul de diabet zaharat de tip 2,

• în timp ce depresia melancolică, asociată cu disreglări neuroendocrine și stres fiziologic cronic, predispune la boli cardiovasculare.

Aceste descoperiri evidențiază necesitatea unei abordări personalizate în psihiatrie și medicină internă, care să ia în considerare profilul depresiv, mecanismele biologice implicate și riscurile somatice specifice.