Un studiu realizat la Aalto University È™i publicat în Journal of Medical Internet Research la data de 9 ianuarie 2026 a analizat relaÈ›ia dintre utilizarea internetului È™i stresul perceput la adulÈ›i, folosind pe parcursul a 7 luni date obiective de navigare online combinate cu chestionare standardizate. Cercetarea arată că asocierile dintre activitatea online È™i stres diferă semnificativ în funcÈ›ie de tipul de conÈ›inut, dispozitivul folosit, intervalul de timp analizat È™i caracteristicile individuale.
Studiu longitudinal observațional, cu 1490 de adulți din Germania, monitorizați timp de 7 luni.
CombinaÈ›ie rar utilizată de date reale de navigare la nivel de URL È™i aplicaÈ›ie cu evaluări lunare ale stresului prin Perceived Stress Scale – 10 itemi.
Utilizarea reÈ›elelor sociale, cumpărăturilor online È™i jocurilor se asociază cu niveluri mai ridicate de stres, în special pe dispozitive mobile.
Activitățile productive È™i consumul de È™tiri se asociază, în general, cu niveluri mai scăzute de stres.
Asocierile sunt mai puternice pe telefonul mobil decât pe desktop È™i sunt influenÈ›ate de nivelul iniÈ›ial de stres, vârstă, sex È™i venit.
Stresul este un determinant major al sănătății cardiovasculare, imune È™i psihice. În paralel, internetul a devenit profund integrat în viaÈ›a cotidiană, influenÈ›ând munca, relaÈ›iile sociale È™i timpul liber. Literatura anterioară a raportat rezultate contradictorii privind relaÈ›ia dintre utilizarea internetului È™i stres: unele studii indică efecte negative ale utilizării excesive, în timp ce altele sugerează efecte protectoare sau de coping, în funcÈ›ie de tipul de activitate online.
Un aspect critic este faptul că majoritatea studiilor anterioare s-au bazat pe date auto-raportate, pe perioade scurte și eșantioane reduse, fără a surprinde granularitatea reală a comportamentului online. Acest studiu abordează direct aceste limitări.
Studiu longitudinal multimodal, desfășurat pe 7 luni.
1490 de utilizatori adulți de internet din Germania, recrutați printr-o companie de panel conformă cu Regulamentul general privind protecția datelor.
Evaluări lunare ale stresului (6 valuri) și monitorizare continuă a activității online.
După curățarea datelor, au fost incluÈ™i 656 utilizatori de mobil È™i 526 utilizatori de desktop în analizele finale.
Stresul perceput a fost evaluat prin Perceived Stress Scale – 10 itemi, cu scoruri între 0 È™i 40:
0–13: stres scăzut
14–26: stres moderat
27–40: stres ridicat
Peste 47 milioane de vizite URL și 13,5 milioane de utilizări de aplicații mobile, acoperind aproape 250.000 de domenii unice.
Activitatea online a fost clasificată în categorii semantice:
rețele sociale
cumpărături online
jocuri
divertisment
productivitate
știri
mesagerie
conținut pentru adulți
Modele liniare cu efecte mixte, adecvate pentru date longitudinale.
Analize separate pentru:
mobil vs desktop
activitate pe 30 de zile vs 2 zile înaintea evaluării stresului
subgrupuri definite de stres iniÈ›ial, sex, vârstă È™i venit.
Cumpărăturile online:
Asociere pozitivă cu stresul pe mobil (β = 0,04; IC 95% 0,00–0,08) È™i desktop (β = 0,03; asociere mai slabă).
Rețelele sociale și jocurile:
Asociate cu stres mai mare în special la persoanele cu stres ridicat preexistent, pe mobil.
Timpul total petrecut online:
Corelat pozitiv cu stresul la utilizatorii cu stres ridicat, mai ales pe telefon.
Activitățile de productivitate:
Asociere negativă consistentă cu stresul, în special pe mobil (β ≈ −0,03).
Consumul de știri:
Asociere negativă clară în intervalul scurt (ultimele 2 zile), atât pe mobil, cât È™i pe desktop (β între −0,50 È™i −0,54).
Conținutul pentru adulți:
Asociere negativă cu stresul în subgrupurile cu stres scăzut È™i la anumite categorii de vârstă, sugerând un posibil rol de relaxare non-problematică.
Asocierile sunt mai puternice È™i mai consistente pe mobil decât pe desktop.
Utilizarea desktopului pare mai structurată și mai puțin reactivă, cu legături mai slabe cu stresul.
Venitul: asociere negativă constantă cu stresul; este singurul factor sociodemografic semnificativ la persoanele cu stres ridicat.
Vârsta: stresul scade odată cu vârsta, dar anumite activități (mesagerie, jocuri) pot deveni mai stresante la vârstnici.
Sexul: femeile raportează niveluri mai mari de stres, iar unele tipuri de utilizare (mesageria mobilă) sunt mai strâns legate de stres la femei.
Acest studiu demonstrează că nu utilizarea internetului în sine, ci contextul utilizării este esenÈ›ial pentru relaÈ›ia cu stresul. Tipul de activitate, dispozitivul folosit, momentul utilizării È™i profilul utilizatorului determină dacă internetul funcÈ›ionează ca factor de risc sau mecanism de coping.
Rezultatele susÈ›in ideea dezvoltării unor instrumente personalizate de auto-monitorizare digitală, care să ajute utilizatorii – È™i implicit profesioniÈ™tii din sănătate – să identifice tiparele de utilizare asociate cu stresul È™i să intervină precoce, într-un mod adaptat fiecărui individ.
Actualizat la 10-01-2026 | Vizite: 71 | bibliografie
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut