Un studiu realizat la University of Oulu și University of Eastern Finland și publicat în Nordic Journal of Psychiatry la 16 februarie 2026 a analizat caracteristicile și predictorii utilizării off-label a medicației antipsihotice la vârstnici care locuiesc în comunitate, fără boală Alzheimer. Cercetarea arată că 70% din totalul utilizării antipsihoticelor în această populație a fost off-label, fiind asociată frecvent cu patologie cardiovasculară și cerebrovasculară.
209.346 vârstnici incluși în analiza la nivel național, fără boală Alzheimer
70% din utilizarea antipsihoticelor a fost off-label
Utilizarea off-label a crescut spre finalul perioadei de urmărire
Risperidona (43%) și quetiapina (39%) – cele mai frecvent utilizate off-label
Utilizatorii off-label prezentau mai frecvent boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale
Asociere crescută cu utilizarea opioidelor
Antipsihoticele sunt aprobate în principal pentru tratamentul tulburărilor psihotice și al tulburării bipolare. În practica clinică geriatrică, acestea sunt însă prescrise frecvent pentru simptome comportamentale persistente, agitație sau insomnie — indicații pentru care nu există aprobare oficială.
În literatura de specialitate, utilizarea fără indicație validată și în absența intervențiilor non-farmacologice adecvate a fost discutată chiar ca posibilă formă de abuz asupra vârstnicilor. În paralel, reducerea resurselor din serviciile de îngrijire și accesul limitat la intervenții non-medicamentoase au favorizat creșterea prescripțiilor.
Studiul coordonat de Tuomas Majuri a utilizat date longitudinale din registre naționale finlandeze.
Au fost incluși 209.346 vârstnici care locuiau la domiciliu, fără diagnostic de boală Alzheimer.
Participanții au fost împărțiți în patru grupuri:
Utilizatori de antipsihotice off-label: 20.563 persoane
Tulburări psihice non-psihotice fără utilizare off-label (CG1): 22.891 persoane
Psihoză sau tulburare bipolară cu antipsihotice (CG2): 8.966 persoane
Psihoză sau tulburare bipolară fără antipsihotice (CG3): 4.585 persoane
Au fost analizate:
Caracteristici sociodemografice
Comorbidități somatice
Utilizarea altor medicamente (psihotrope, opioide)
Compararea grupurilor s-a realizat prin regresie logistică.
70% din totalul utilizării antipsihoticelor a fost off-label
Tendință de creștere a utilizării off-label spre finalul perioadei de urmărire
Risperidonă – 43%
Quetiapină – 39%
Aceste două molecule au reprezentat marea majoritate a utilizării off-label.
Comparativ cu toate grupurile de control, utilizatorii off-label au prezentat:
Prevalență mai mare a bolilor cardiovasculare
Prevalență mai mare a accidentului vascular cerebral
În mod surprinzător, aceste patologii au fost mai frecvente chiar și comparativ cu pacienții care primeau antipsihotice pentru indicații aprobate (psihoză sau tulburare bipolară).
Acest aspect ridică semne de întrebare privind monitorizarea efectelor metabolice și cardiovasculare în contextul utilizării off-label.
Comparativ cu CG1 și CG3:
Utilizatorii off-label erau mai frecvent femei
Prevalență mai scăzută de astm sau boală pulmonară obstructivă cronică
Utilizare mai frecventă de medicamente psihotrope și opioide
Comparativ cu CG2:
Utilizatorii off-label erau mai frecvent bărbați
Prevalență mai scăzută de diabet zaharat și epilepsie
Utilizare mai redusă de medicamente psihotrope
Utilizare mai crescută de opioide
Un element constant a fost utilizarea crescută a opioidelor la utilizatorii off-label, sugerând o încărcare terapeutică complexă și posibilă fragilitate clinică.
Acest studiu național evidențiază o utilizare extinsă a antipsihoticelor în afara indicațiilor aprobate la vârstnici din comunitate, în special la persoane cu comorbidități cardiovasculare și cerebrovasculare.
Rezultatele subliniază:
Necesitatea dezvoltării unor alternative terapeutice non-antipsihotice
Elaborarea unor ghiduri clare de monitorizare a efectelor metabolice și cardiovasculare
Implementarea unor strategii pentru prescriere mai sigură în geriatrie
În contextul riscului cardiovascular cunoscut al antipsihoticelor, utilizarea lor la pacienți cu patologie cardiacă și cerebrovasculară ridică probleme importante de siguranță clinică.
Actualizat la 24-02-2026 | Vizite: 79 | bibliografie
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut