Walking the Talk for Dementia 2024: un model global de educație, empatie și implicare în domeniul demenței

Un studiu realizat la Portland State University și publicat în revista Alzheimer’s & Dementia la data de 11 februarie 2026 a analizat impactul inițiativei Walking the Talk for Dementia 2024 ("De la vorbe la fapte în demență") asupra participanților. Cercetarea arată că această experiență educațională imersivă a generat învățare transformatoare, empatie crescută și angajament consolidat pentru susținerea persoanelor cu demență și pentru incluziune socială.

Rezumat

• Evenimentul a reunit 79 de participanți din 27 de țări, într-un program de 7 zile care a inclus un pelerinaj de 40 km pe Camino de Santiago și un simpozion științific.

• Participanții au raportat creșteri semnificative ale empatiei, nivelului de cunoștințe despre demență și implicării în acțiuni de susținere a sănătății creierului.

• Au fost identificate patru teme centrale: învățare și înțelegere profundă, conexiuni și colaborări, dezvoltarea leadershipului și angajamentul pentru schimbare.

• Nivelul de satisfacție a fost extrem de ridicat, scorul global fiind 4,9 din 5.

• Modelul are potențial de extindere internațională și de influențare a politicilor publice din domeniul demenței.

Context

Demența este frecvent asociată cu stigmatizare, izolare socială și abordări excesiv medicalizate. Literatura științifică evidențiază beneficiile:

• implicării reale a persoanelor care trăiesc cu demență în educație, cercetare și decizie;

• activităților desfășurate în natură, care pot îmbunătăți starea psihologică, socială și calitatea vieții;

• conectării sociale și inițiativelor comunitare, cu efect protector asupra sănătății creierului.

Inițiativa Walking the Talk for Dementia integrează aceste principii într-un model participativ care combină mișcarea fizică, dialogul interdisciplinar și reflecția colectivă, oferind o alternativă la conferințele academice tradiționale.

Despre studiul actual

Design și obiective

Cercetarea a utilizat o metodologie mixtă, bazată pe implicarea comunității, cu patru obiective:

• descrierea experiențelor participanților;

• cartografierea conexiunilor și colaborărilor apărute;

• evaluarea impactului direct asupra cunoștințelor, perspectivelor și implicării sociale;

• investigarea impactului indirect asupra comunităților externe.

Participanți

• 79 de persoane participante la întregul program.

• Reprezentare din 27 de țări de origine și 22 de țări de rezidență, pe cinci continente.

• Roluri principale:

  • clinicieni – 25,3%

  • persoane care trăiesc cu demență – 15,2%

  • parteneri de îngrijire – 13,9%

  • activiști și susținători ai cauzei demenței – 13,9%

  • cadre academice – 8,9%

  • alte roluri (artiști, inovatori, comunicatori) – procente mai mici.

Distribuția pe vârste a fost echilibrată între sub 30 de ani și 69 de ani (aproximativ 13–24% pentru fiecare categorie).

Colectarea datelor

• Chestionar inițial: rată de răspuns 94% (n=67).

• Reflecții voluntare scrise, audio sau video: 95 materiale de la 54 participanți (70%).

• Chestionar final: rată de răspuns 87% (n=67).

• Analiză suplimentară a rețelelor sociale create între participanți.

Datele au fost analizate cantitativ și calitativ, cu anonimizare strictă și codare independentă.

Structura evenimentului - activitatea participanților

Participanții la Walking the Talk for Dementia 2024 au fost implicați într-o experiență educațională imersivă de 7 zile, care a combinat activitate fizică, reflecție personală, dialog interdisciplinar și învățare științifică. Concret, ei au desfășurat următoarele activități:

1. Pelerinaj pe Camino de Santiago

• Au parcurs aproximativ 40 km în 4 zile, mergând zilnic 10–12 km.

• Mersul a fost folosit ca formă de învățare kinestezică și reflecție personală, facilitând:

  • conversații profunde între persoane cu roluri diferite (persoane cu demență, îngrijitori, clinicieni, cercetători, artiști, activiști);

  • împărtășirea experiențelor de viață legate de demență;

  • dezvoltarea empatiei și a sentimentului de comunitate.

2. Participare la un simpozion științific de 2 zile

• După finalizarea traseului, participanții au luat parte la prezentări, paneluri și discuții susținute chiar de membrii grupului.

• Temele au inclus:

  • experiența trăită a persoanelor cu demență;

  • îngrijirea și sprijinul familiilor;

  • cercetare, politici publice, educație și artă în demență.

• Formatul a pus accent pe dialog egal între profesioniști și persoane cu experiență directă, nu pe prezentări academice clasice.

3. Activități informale de învățare și conectare

Pe tot parcursul săptămânii, participanții au avut:

• discuții la mese, în pauze și în timpul mersului;

• momente de reflecție personală și spirituală;

• schimburi culturale între persoane din 27 de țări;

• inițierea de colaborări profesionale și proiecte comune.

Aceste interacțiuni au constituit o formă de învățare socială și relațională, esențială pentru impactul raportat al programului.

4. Contribuție la cercetare

Participanții au luat parte și la evaluarea științifică a evenimentului:

• au completat chestionare înainte și după program;

• au oferit reflecții scrise, audio sau video despre experiență;

• au permis analiza rețelelor de conexiuni create între ei.

Rezultate

Experiență personală transformatoare

Participanții au descris frecvent experiența ca fiind profund transformatoare, caracterizată prin:

• sentimentul de a fi văzut, ascultat și valorizat;

• empatie crescută față de persoanele cu demență și față de partenerii de îngrijire;

• schimbarea percepțiilor asupra identității persoanei cu demență, dincolo de diagnostic.

Impact educațional

Scoruri medii ale impactului (scară 1–5):

• interes științific pentru sănătatea creierului – 4,8

• înțelegerea impactului demenței – 4,6

• angajament personal pentru sănătatea creierului – 4,6

• idei de implicare și susținere socială – 4,5

• cunoștințe despre îngrijire – 4,4

Eficiența formatului comparativ cu conferințele clasice

Pe o scară 0–100:

• timp suficient pentru conversații – 92,3

• interacțiune cu activiști – 90,6

• relații cu parteneri de îngrijire – 89,7

• relații cu persoane cu demență – 89,3

• networking profesional – 89,2

• informații despre progrese clinice – 57,3 (mai puțin accentuate).

Leadership și schimbare de practică

Participanții au raportat:

• reaprinderea motivației profesionale;

• asumarea unor roluri active în susținerea drepturilor persoanelor cu demență;

• adoptarea parteneriatului real între clinician și pacient;

• intenția de modificare a practicilor organizaționale, educaționale și de cercetare.

Conexiuni și colaborări

Au apărut:

• rețele internaționale interdisciplinare;

• proiecte comune în cercetare, educație și îngrijire;

• colaborări între organizații din diferite regiuni ale lumii.

Analiza rețelelor sociale arată conexiuni care depășesc barierele geografice și profesionale.

Satisfacția globală

• Experiența generală: 4,9/5 (100% satisfăcuți).

• Interacțiuni interculturale: 4,9.

• Întâlniri cu persoane cu demență: 4,9.

• Leadership colectiv: 4,9.

Limitări

• Eșantionul nu este reprezentativ global.

• Subreprezentare a persoanelor cu demență din Africa și Asia.

• Posibil bias de confirmare deoarece cercetătorii au fost și participanți.

• Lipsa evaluării pe termen lung și a analizei cost-beneficiu.

Concluzii

Inițiativa Walking the Talk for Dementia oferă un model umanizat, participativ și global de educație și implicare în domeniul demenței. Integrarea activității fizice, dialogului social și experienței trăite conduce la:

• empatie crescută;

• schimbări de perspectivă și practică profesională;

• dezvoltarea unor rețele internaționale de colaborare;

• potențial de influență asupra politicilor de sănătate.

Modelul prezintă potențial real de extindere globală, fiind necesare evaluări longitudinale și economice pentru confirmarea impactului pe termen lung.