Despre relatii toxice. Atasamentul victimei fata de agresor - Sindromul Stockholm

In practica clinica, unii dintre cei mai surprinzatori pacienti sunt cei care au fost implicati in relatii abuzive, de control. Atunci cand relatia se sfarseste, deseori ei spun: "stiu ce mi-a facut, dar inca il iubesc", "nu stiu de ce, dar il vreau inapoi.", sau "stiu ca suna nebuneste dar imi lipseste" sau " Asta nu are sens. El are o noua prietena si o agreseaza si pe ea, dar sunt geloasa!"

Prietenii si familia sunt in general si mai uimiti atunci cand aud astfel de comentarii sau observa ca cei dragi se reintorc in relatiile abuzive. Poate din punct de vedere social acest fenomen nu are logica dar din punct de vedere psihologic acest fenomen este explicabil.

In data de 23 august 1973 doi indivizi inarmati au intrat intr-o banca din Stockholm, Suedia. Acestia au luat patru ostatici, trei femei si un barbat, pe care i-au tinut prizonieri pentru 131 de ore pana in data de 28 august. Dupa ce acestia, au fost in cele din urma salvati, autoritatile au fost surprinse de atitudinea pe care au adoptat-o. Ei fusesera abuzati si traisera in teroare, timp de cinci zile. In interviurile pe care le-au acordat era evident ca, in ciuda acestui lucru, isi sustineau agresorii. Ostaticii incepusera sa simta ca sunt protejati de jefuitori impotriva politiei. Femeia care fusese tinuta prizoniera a ajuns sa se logodeasca cu unul dintre atacatori.

In timp, aceasta manifestare psihologica a devenit cunoscuta ca "Sindromul Stockholm" datorita publicitatii de care a avut parte cazul. Aceasta legatura emotionala victima-agresor fusese recunoscuta insa, cu multi ani inainte si mentionata in studii ale prizonierilor sau descrise in situatii abuzive cum sunt cele ale:
• Copiilor abuzati
• Femeilor abuzate
• Prizonierilor de razboi
• Membrilor unor culte
• Victimelor incestelor
• Relatiilor de control si intimidare
• Prizonierilor din lagarele de concentrare

In studii se arata ca aceasta legatura emotionala cu agresorul este in fapt, o strategie de supravietuire a victimelor abuzate sau intimidate.

Reactia de tip "Sindromul Stockholm" a victimelor este bine cunoscuta, astfel incat negociatorii din cadrul politiei nu o mai vad ca fiind ceva neobisnuit. Mai mult de atat, Sindromul Stockholm, este incurajat in anumite situatii pentru a mari sansele de supravietuire ale victimelor. Partea mai putin buna in cazurile de Sindrom Stockholm, este ca victimele nu sunt foarte cooperante in timpul operatiunilor de salvare. Se poate vedea foarte bine acest lucru in cazul femeilor abuzate care refuza sa depuna plangeri impotriva partenerilor agresivi sau mai mult de atat, platesc cautiunea pentru a-I scoate pe acestia din inchisoare. Uneori se intampla ca unele dintre ele sa atace fizic, reprezentantii fortelor de ordine atunci cand acestia initiaza procedurile de salvare.

Sindromul Stockholm (SS) poate de asemenea fi gasit in familii, relatii romantice sau interpersonale. Rolul agresorului il poate avea sotul sau sotia, prietenul sau prietena, tatal sau mama sau poate fi oricare alt rol in care agresorul se afla intr-o pozitie de autoritate in raport cu victima.

Este important sa intelegem componentele Sindromului Stockholm care se leaga de relatiile abuzive si de control. Odata ce sindromul este inteles, ne este mai usor sa intelegem de ce victima sustine, iubeste, si chiar isi apara agresorul.

Fiecare sindrom are simptome si comportamente specifice, iar Sindromul Stckholm nu face exceptie de la aceasta regula. In opinia cercetatorilor si specialistilor in domeniu, cateva dintre aceste trasaturi vor fi prezente :
• Sentimente pozitive ale victimei indreptate spre agresor
• Sentimente negative ale victimei fata de familie, prieteni sau autoritatile care incearca sa intervina in vederea salvarii lor.
• Sustin motivele si comportamentele agresorului
• Sentimente pozitive ale agresorului pentru victima
• Sustinerea comportamentelor victimei de catre agresor
• Inabilitatea a victimei de a se putea detasa de situatie si de persoana agresiva.

Sindromul Stockholm nu apare in toate situatiile de abuz sau in care sunt luati prizonieri. De pilda, in alt caz de jaf bancar in care au fost luati ostatici, dupa ce angajatii au fost terorizati pentru mai multe ore un lunetist a reusit sa il raneasca pe atacator. Dupa ce acesta a cazut la pamant, doua femei l-au ridicat si tinut in bataia pustii, in fata geamului pentru ca lunetistul sa il mai poata impusca inca o data.

S-a descoperit ca exista patru situatii sau conditii care servesc ca fond de dezvoltare al Sindromului Stockholm. Aceste patru situatii se regasesc in luarea de prizonieri, abuz sever si relatii abuzive.

• Prezenta unei amenintari de natura fizica sau psihologica si credinta victimei ca agresorul nu isi va duce la indeplinire amenintarile.
• Perceperea unor mici acte de bunavointa ale agresorului pentru victima sa.
• Izolarea fata de alti oameni a victimei
• Ideea de "lipsa de scapare"

Analizand fiecare situatie, putem intelege cum se poate dezvolta Sindromul Stockholm in cadrul relatiilor interumane cat si in situatiile de luare de ostatici.

• Abuzul fizic si psihic
Amenintarea poate fi formulata direct sau indirect. Partenerii delicventi sau antisociali pot ameninta direct viata victimelor sau pe cea a membrilor familiei victimei si vietile prietenilor acesteia. Putem spune ca agresorul isi va profera amenintarile intr-un mod direct daca victima nu ii satisface cererile. Agresorul asigura ca numai cooperarea victimei, ii tine pe cei dragi acesteia in viata. Agresorul poate ameninta si in mod indirect, asigurandu-se ca victima nu il va parasi niciodata sau ca aceasta nu va avea alt partener, amintindu-I ca unii oameni din trecut au platit scump pentru ca nu i-au indeplinit cererile. Deseori amenintarile pot suna in felul urmator: " cunosc oameni care ii pot face pe altii sa dispara". Agresorii pot povesti cum s-au razbunat pe cei care nu le-au dat ascultare in trecut. Aceste povesti sunt spuse victimei pentru a-I reaminti ca I se poate intampla la fel daca aceasta ii paraseste sau nu indeplineste anumite cereri. Agresorul isi face victima martor la acte de violenta, trimitandu-I mesajul ca aceasta ar putea fi urmatoarea pe lista.

• "Micile dovezi de afectiune"
In situatii de criza in care ne este viata pusa in pericol, cautam speranta chiar si in mici semne care ne-ar putea arata ca situatia se poate imbunatati. Cand agresorul ii arata victimei mici gesturi de bunavointa, chiar daca sunt mai mult in propriul sau avantaj, victima interpreteaza acest lucru ca fiind ceva pozitiv. In situatiile de razboi cu luare de ostatici, doar lasand victima sa traiasca este suficient. Mici comportamente cum ar fi permiterea victimei de a merge la baie sau asigurarea hranei pentru aceasta, sunt suficiente pentru a intari Sindromul Stockholm. In relatiile amoroase caracterizate de abuzuri, o felicitare sau un cadou (care este luat deobicei dupa o perioada de abuzuri ) sunt interpretate nu doar ca fiind pozitive, dar ca dovezi ca agresorul nu este"atat de rau" si ca poate la un moment dat, isi va schimba comportamentul agresiv.
Uneori in situatii in care in mod "normal" agresorul si-ar fi umilit si agresat victima, acesta alege sa nu o faca, iar victima interpreteaza acest semn ca fiind pozitiv. Similar cu " dovezile de bunavointa" este si evidentierea partii "blande" a agresorului de catre acesta. In timpul relatiei, agresorul poate relata despre trecutul sau, trecut in care acesta ar fi fost maltratat, abuzat, neglijat. Victima incepe sa creada ca agresorul s-ar putea "indrepta" si ca el este doar o victima, astfel se naste simpatia pentru agresor. Se poate auzi adesea ca victimele Sindromului Stockholm isi apara agresorii spunand: " stiu ca mi-a fracturat maxilarul si coastele… dar are probleme. A avut o copilarie grea!"
Agresorii pot recunoaste ca au nevoie de ajutor psihiatric, cu toate ca acest lucru survine dupa ce au intimidat si abuzat victima. Admitand acest lucru, intr-un fel isi neaga responsabilitatea pentru abuz. Cei cu tulburari de personalitate si delicventii, au invatat, de-a lungul anilor ca isi pot minimiza responsabilitatea sau chiar si-o pot nega, dand vina pe trecutul lor plin de traume sau chiar, pe jocuri video. Un criminal si-a justificat crima spunand ca a consumat prea multa mancare proasta.
Poate fi adevarat ca agresorul a fost abuzat in copilarie, dar aratandu-I acestuia simpatie, nu se produce o schimbare in comportament, de fapt prelungeste perioada in care victima va fi abuzata. Povestile"triste" fac parte din scuze, comportamentul lor neschimandu-se semnificativ.

• Izolarea victimei
In relatiile abuzive, victima are constant impresia ca merge pe "coji de oua" temandu-se sa spuna sau sa faca ceva care sa declanseze un episod de violenta. In vederea propriei supravietuiri, victima incepe sa vada lumea din perspectiva agresorului. Incep sa evite lucrurile care l-ar putea supara pe agresor si incearca sa il faca fericit sau evita aspecte ale propriei vieti despre care stiu ca ar putea crea probleme. Victimele sunt foarte preocupate de nevoile, dorintele, obiceiurile agresorului. Victima poate deveni furioasa atunci cand cineva incearca sa ii semnaleze problema in care se afla si atunci cand ceilalti incearca sa o ajute. Agresorul este si el deranjat de cei care incearca sa ii ofere suport victimei si foloseste diverse mijloace pentru a-si izola victima de alti oameni. Daca victima"indrazneste" sa ia legatura cu persoane "nepermise" este aspru pedepsita fizic si/sau emotional. Victima se indeparteaza de propria familie, precum si de prieteni temandu-se ca interactiunea cu acestia sa nu cauzeze noi conflicte cu agresorul. Victimele ii pot chiar acuza pe ceilalti ca incearca sa le distruga relatia.

• Ideea de "lipsa de scapare"
E usor sa intelegem de ce ostaticii dintr-o banca cred ca nu pot scapa. In relatiile romantice, ideea de "lipsa de scapare" este foarte des intalnita. Victimele sunt impiedicate sa plece de diverse situatii, cum sunt: stare financiara, bunuri detinute in comun cu agresorul.
- Obligatii financiare, datorii. De exemplu un partener agresiv care simte ca partenerul intentioneaza sa il paraseasca poate sa isi achizitioneze un automobil, pentru ca mai tarziu sa spuna ca nu mai poate plati pensia alimentara copiilor din cauza imprumutului.
- Divorturile pot crea probleme. Un partener agresiv care are venituri ilegale sau la limita legalitatii, risca sa ii fie investigate sursele de venit. Acest lucru poate sa ii creeze o stare de nervozitate mai mare decat divortul in sine.
- Partenerul agresiv poate ameninta victima ca nu isi mai poate vedea copii sau ca daca pleaca vor avea parte de hartuiri si de multe amenintari. Agresorii pot avea initiative de a intrerupe suportul victimelor prin orice mijloace: "O sa iti incendiez automobilul" sau " voi avea grija sa nu mai ai serviciu"
- Agresorii isi tin aproape victima prin mecanismele de vina, amenintand cu suicidul daca victima pleaca. " ma voi sinucide in fata copiilor!"
- Agresorul isi determina victima sa isi piarda increderea si stima de sine, cauzandu-I acesteia depresie.
- In adolescenta si prima tinerete victimele pot fi atrase de agresori, pettru ca se simt nesigure si lipsite de experienta, coplesite de schimbarile care se petrec in vietile lor.

O relatie nesanatoasa in care se regaseste Sindromul Stockholm, exista o preocupare continua pentru a "probleme". "Problema" este considerat orice individ, grup, situatie, comentariu, privire, chiar si o cina rece care poate genera un episod de abuz din partea partenerului agresiv. Pentru a supravietui, "problemele" trebuie evitate cu orice pret. Victima trebuie sa controleze situatiile care creaza "problreme". Acestea pot include evitarea familiei, a prietenilor, colegilor de serviciu si a oricui care ar putea crea "probleme".

Cercetarile arata ca Disonanta Cognitiva joaca un rol important in Sindromul Stockholm. Disonanta Cognitiva explica de ce oamenii isi schimba ideile si conceptiile pentru a sustine situatii care nu par sanatoase, pozitive sau normale. In teorie, un individ incearca sa diminueze informatiile care ii provoaca disconfort. Cand opiniile, cunostintele si sentimentele nu coincid cu situatia in care individul se afla se creaza disconfort.
Putini oameni recunosc aceasta disonanta, insa incearca sa o diminueze incercand sa adauge noi ganduri si atitudini. Exemplu: fumatorii stiu ca fumatul este nociv si provoaca diverse boli, dar pentru a continua sa fumeze si pentru a reduce disconfortul, isi spun: " fumez mai putin decat acum 10 ani!", "fumez tigari slabe", "statisticile astea sunt facute de industria farmaceutica!", "din ceva tot trebuie sa ma duc!" Aceste atitudini si ganduri le permit sa fumeze in continuare si chiar sa invinovateasca pe cei care au adoptat legea anti-fumat.

Studiile mai arata ca oamenii devin mai loiali si mai angajati In situatii dificile si inconfortabile, chiar umilitoare. Initierile in ritualuri, armata, etc. produc indivizi loiali si implicati. Astfel de experiente creaza legaturi puternice, deoarece se investeste emotional foarte mult, chiar daca uneori, negativ.

Bibliografie:
- Herman, Judith, MD. Trauma and Recovery, 2nd ed., revised. New York: Basic Books, 1997. Chapter 4, "Captivity, " is particularly helpful in understanding Stockholm syndrome.
- American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th edition, text revision.
- "The Six-Day War in Stockholm."