Cu toții ne putem confrunta cu stări de îngrijorare, dar dezvoltarea grijilor nedefinite, fără o cauză concretă, duce la apariția anxietății și ne poate afecta grav sănătatea. Cercetătorii din cadrul
Universității din Sussex au publicat recent rezultatele unei cercetări care arată că primul pas pentru reducerea grijilor este identificarea tipului de îngrijorare și
scrierea grijilor și a temerilor pentru a le înțelege mai bine.
Se pare că există o diferență considerabilă între îngrijorările comune sau normale și cele patologice.
Îngrijorările normale dispar ușor de la sine și sunt normale asociate unei situații, sunt griji cauzate de probleme sau situații concrete.
Ba mai mult, îngrijorările pot fi benefice chiar, ajutându-ne să acționăm spre rezolvarea problemei sau evitarea situațiilor care pot cauza efecte negative. Îngrijorările comune ne pot îmbunătăți performanța și ne ajută să răspundem prompt, să gestionăm sau să preîntâmpinăm eficient anumite situații cu impact negativ.
Oamenii de știință menționează însă că
starea patologică de îngrijorare este produsă de temeri nedefinite, nefondate, de gânduri negative, nu de situații concrete și este caracterizată de dorința de perfecționism ce poate duce la
analiza obsesivă.
După identificarea tipului de îngrijorare dintre cele două, cercetătorii menționează că un pas simplu ar fi
scrierea acestor gânduri negative și temeri pe o foaie de hârtie, lucru ce facilitează clarificarea sursei grijilor, amploarea lor și nivelul de gravitate. Este esențial să conștientizăm tipul îngrijorării și să ne dorim să scăpăm de aceasta.
Un jurnal al emoțiilor și al grijilor ar putea ajuta la analiza concretă a modului cum ne afectează, a gravității lor și pentru
prevenirea sau reducerea anxietății generalizate.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul
Biological Psychology.
Sursa:
Science Direct