Eficientizarea orarului săptămânii pentru copilul cu autism și deficiență de vedere

Activitățile destinate educației senzoriale ce impun un contact direct cu obiectele (care fac anumite zgomote, au anumite mirosuri, gusturi, etc.) pot fi considerate și activități de stimulare tactil-kinestezică (copilul pipăie obiectul, identifică forma, mărimea, textura lui, etc.) (Marinache V, 2009). Viața psihică a unui nevăzător congenital se desfășoară mai bine în condițiile unui activism, în cadrul căruia mișcarea, auzul și tactul sunt dominante. În relațiile nemijlocite cu lumea, cu obiectele, pipăitul capătă un rol determinant și subordonează impresiile de la ceilalți analizatori (Popa M, 2006). Crucial pentru copil este formarea corectă și exersarea schemelor perceptive exploratorii care constau în mișcări specializate ale mâinilor și ale ochilor (Ștefan, M. 1981) ca: Mișcări de căutare și pregătire care contribuie la localizarea obiectului în spațiul larg sau restrâns; Mișcări de urmărire a obiectului care realizează comparația și sinteza integrativă; Mișcări de control ce contribuie la verificarea exactității informației percepute despre obiect. În ceea ce privește restantul vizual, dificultățile apar în fiecare fază a actului perceptiv (detecție, discriminare, identificare și interpretare), diminuând șansele unei reprezentări complete și precise. Ei au nevoie de mai multe fixări ale privirii și de mai multe reveniri pentru a percepe suficient și a reține informația. (Buică C., 2004. 228) La deficientul de vedere (cu cecitate) percepția vizuală este substituită de cea tactil-kinestezică, vizând forma, mărimea, textura, volumul obiectelor precum și a raporturilor dintre acestea. Ca și în cazul percepției vizuale, și percepția tactil-kinestezică este susținută de modalitățile senzorio-perceptive valide. Așadar, putem spune că reușita actului perceptiv și eficiența lui în activitatea practică depinde de activismul exploratoriu. Actul perceptiv, fie că este vizual, fie că este tactil-kinestezic trebuie să se realizeze intr-o serie de scheme perceptive și de strategii exploratorii clare.

Modul de realizare al instrumentului:

În modul de realizare al instrumentului, toate caracteristicile specifice deficienței de vedere asociate autismului au fost luate în calcul, asigurându-ne că acest ICET (instrument de vizualizare și explorare tactilă) se va dovedi cu adevărat eficient.

Prezentarea rezultatelor:

Ținând cont de caracteristicile construirii orarului săptămânii la copilul cu autism, văzător, am încercat eficientizarea acestui instrument de lucru pentru copiii cu deficiență de vedere asociată autismului. Astfel pentru fiecare zi în parte am ales o textură diferită (luni- textură aspră; marți- textură netedă; miercuri- textură tare; joi- textură moale; vineri- textură ascuțită). Pentru textura aspră am folosit șmirghel sau glaspapir, pentru cea netedă am folosit atlaz, pentru textura tare, lemn, pentru cea moale, material sintetic ce imită blana naturală, pentru textura ascuțită am folosit cuie. De asemenea, fiecare zi este reprezentată de o figură geometrică diferită (luni- cerc; marți- dreptunghi; miercuri- triunghi; joi- pătrat; vineri- romb). În construirea acestui Instrument de Comunicare și Explorare Tactilă, am folosit obiecte specifice fiecărei disciplina în parte pentru a numi acea disciplină. De exemplu pentru disciplina Citire-Scriere-Comunicare, am folosit punctatorul, obiectul folosit de nevăzători pentru a scrie. Pentru Formarea abilităților de comunicare, s-a folosit forma unei guri în relief, pentru Religie s-a folosit o cruce, pentru Abilități practice s-a folosit o sârmă cu mărgele, pentru Cunoașterea corpului uman s-a folosit o siluetă umană mobilă, pentru, Educație fizică s-a folosit o minge cu bile în interior, caracteristică pentru mingiile sonore folosite de nevăzători, etc.

Discuții:

Acest instrument a fost construit pentru a fi folosit în cadrul Liceului Special pentru Deficienți de Vedere din Buzău, în cadrul activităților de la Clasa Specială a instituției, unde sunt școlarizați și educați copii cu deficiențe severe, profunde și asociate (deficiențe de intelect, deficiențe de vedere, autism, deficiențe de pronunție ).

Concluzii:

Instrumentul reușește să surprindă nevoile speciale de educare a copilului cu deficiențe severe și asociate (deficiențe de vedere și autism ). Eficacitatea acestuia este dovedită de rigoarea și ușurința cu care se poate orienta copilul în spațiul de lucru și de apelarea la activismul exploratoriu tactil al acestuia.

Bibliografie:

Buică C.Bazele defectologiei, Editura Aramis, București, 2004.

Marinache V. Deficiența vizuală- intervenții speciale în Neuroștiința dizabilității Coord.

Vasile G. Ciubotaru; Eugen Avram, Editura Universitară, 2009, 187.

Popa, M. Studiu asupra caracteristicilor procesului de constituire a conceptului de sine la școlarii deficienți de vedere, Revista de Psihopedagogie nr.2/2006, Editura Fundației Humanitas, București, 2006.

Zamfirescu-Mărgescu F., Marin F., (1990). Recuperarea bolnavilor oculari, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006. Ștefan, M. Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981, 28