Există o parte bună a îngrijorării?

În ciuda reputației negative pe care o are îngrijorarea, se pare că nu întotdeauna este distructivă și inutilă. Dimpotrivă, conform rezultatelor obținute de o cercetătoare în psihologie (Kate Sweeny) de la Universitatea din California, Riverside, îngrijorarea are și efecte benefice pentru cei care care o „practică”. Pe de o parte are rol motivant, iar pe de altă parte funcționează ca un „tampon” emoțional.

Totodată, s-a observat că grijile sunt asociate cu recuperarea după depresie sau evenimente traumatizante, cu planificarea și pregătirea adaptative, cu implicarea în activități care promovează sănătatea și prevenția bolilor, iar în unele cazuri, cu o mai mare mobilizare în evenimentele stresante în scopul unei performanțe mai bune (la școală, la serviciu).

Îngrijorarea ca motivator
Efectul de motivare s-a observat în cazul comportamentelor de prevenire a bolilor și de protejare a sănătății, precum folosirea cremelor de protecție solară, folosirea centurii de siguranță sau controale de screening pentru cancerul de sân. Însă autoarea atrage atenția că îngrijorarea moderată este cea care mobilizează, nu cea scăzută, și nici cea foarte ridicată, care e mai degrabă paralizantă.

Iată explicațiile pe care aceasta le-a oferit în privința rolului motivant al grijilor:

• îngrijorarea este un indiciu al gravității situației și al faptului că e necesară acțiunea;
• îngrijorarea despre un factor stresant menține în prim-plan acel factor;
• sentimentul neplăcut al îngrijorării motivează persoanele să găsească o soluție pentru a o reduce.

Îngrijorarea ca tampon emoțional
În comparație cu starea de îngrijorare, intensă și neplăcută, alte stări par mult mai plăcute, astfel că o experiență pozitivă este mult mai apreciată dacă a fost precedată de griji. Totodată, studiile arată că a pune răul înainte este o abordare pesimistă care ajută persoanele să gestioneze mai bine o eventuală dezamăgire, dar crește considerabil entuziasmul atunci când rezultatele sunt bune.

Autoarea atrage însă atenția că la un nivel moderat îngrijorarea poate avea aceste efecte benefice, însă când e excesivă poate fi dăunătoare pentru sănătate.

Studiul a fost publicat în jurnalul Social and Personality Psychology Compass.

Sursa: Science Daily