Robin Norwood trece în revistă
caracteristicile interacţiunii de natură sexuală dezvoltate de femeile dependente în dragoste cu bărbaţii din viaţa lor: 1. Se întreabă frecvent ”cât de mult mă iubeşte el?” şi nu ”cât de mult îl iubesc?”
2. Se concentrează pe a-i satisface lui nevoile/fanteziile sexuale, uitând de cele proprii
3. Se excită când îi produc lui plăcere. Nu reuşesc să se simtă bine pe cont propriu.
4. Folosesc sexul ca pe o armă pentru a câştiga iubire/atenţie/aprobare sau pentru a-l schimba pe el.
5. Adoră luptele pentru putere şi se simt în largul lor când trăiesc stări negative intense (furie, angoasă, agitaţie)
6. Confundă stările negative intense cu dragostea (se ghidează după mitul obsesiv confirmat în refrene şi filme:
”dragostea înseamnă suferinţă”)7. Ajung, uneori, la comportament promiscuu pentru a fi alături de el (bărbatul e adorat şi pentru că e indisponibil: căsătorit, rece, infidel)
8. Se cuplează cu bărbaţi mai puţin experimentaţi pentru a prelua controlul9. Resping bărbaţii ”drăguţi”, politicoşi, pentru că nu se simt provocate: confundă a fi provocat cu a fi îndrăgostit
10. Atunci când toate barierele în calea fericirii cuplului au dispărut, ele tind să se îndepărteze: se tem să nu fie dezamăgite de el sau cunoscute în profunzime pentru că au un respect de sine foarte scăzut. Sunt convinse că nimeni nu le-ar putea iubi odată ce le-ar cunoaşte. Aşa că preferă distanţa emoţională şi, uneori, confundă apropierea afectivă cu cea sexuală.