Legătura dintre microbiota intestinală la sugari și dezvoltarea cognitivă

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Biological Psychiatry, sugarii care prezentau la vârsta de un an nivele mai mari de bacterii din subtipul Bacteroides au înregistrat rezultate mult mai bune la testele cognitiv, când au fost evaluați un an mai târziu.

„Este prima dată când a fost demonstrată la oameni o asociere între microbiomul intestinal și dezvoltarea cognitivă,” punctează Rebecca Knickmeyer, profesor de psihiatrie în cadrul Universității din Nord Carolina.

Surprinzător, copiii cu o diversitate microbiană crescută au fost mai puțin performanți la testări, comparativ cu cei cu o microfloră mai puțin diversă, deși majoritatea studiilor au concluzionat că varietatea redusă se asociază cu efecte negative asupra sănătății, inclusiv cu apariția diabetului tip 1 și a astmului.

La studiu au participat 89 de copii cu vârsta de un an, distribuiți în 3 grupuri în funcție de similaritățile în ceea ce privește flora intestinală. Un an mai târziu acestora le-au fost evaluate performanțele cognitive utilizând scala Muller cu ajutorul căreia s-au apreciat aptitudinile motorii, percepția vizuală și dezvoltarea lingvistică.

Astfel s-a putut observa faptul că acei copii care prezentau majoritar bacterii din subtipul Bacteroidetes au obținut scoruri mai mari în comparație cu cei la care domina subtipul Faecalibacterium. Nu s-au obiectivat tulburări de dezvoltare cognitivă în niciunul dintre grupuri, indiferent de flora microbiană dominantă.

Studiul nu a reușit să identifice mecanismul prin care compoziția florei intestinale influențează dezvoltarea cognitivă: „bacteriile intestinale „comunică” direct cu structurile cerebrale? Aceasta este într-adevăr o teorie care trebuie aprofundată. O altă ipoteză este cea conform căreia rolul microflorei este de a intermedia o serie de procese implicate în dezvoltarea cerebrală – de exemplu, aportul unor nutrienți specifici care pot influența la rândul lor compoziția florei bacteriene și ulterior dezvoltarea cognitivă,” speculează Knickmeyer.

Relația dintre diversitatea crescută a speciilor bacteriene și dezvoltarea cognitivă modestă merită studiată în continuare, în special deoarece contrazice asocierile stabilite anterior între o mai mare varietate microbiană și o stare de sănătate fizică mai bună.

De asemenea, rezultatele acestui studiu se aliniază unor alte descoperiri ce corelează microflora intestinală diversă cu tulburarea depresivă majoră la adulți – ceea ce ridică noi semne de întrebare: diversitatea în sine sau dominanța unor subtipuri anume influențează în mod distinct starea de sănătate fizică și pe cea mentală? Și care sunt acestea? 

Sursa: NUTRAingredients.com