Un sfert dintre cetățenii europeni va fi afectat la un moment dat de o tulburare mentală pe parcursul vieții (1). Dacă ne gândim că aceste persoane au un loc de muncă, putem prevedea o criză de sănătate psihică din perspectiva angajatorului. Acesta este cazul Marii Britanii, unde în jur de 4,6 milioane de angajați suferă fie de depresie, fie de anxietate.
Odată stabilit un diagnostic, aceste persoane își pot continua activitatea la locul de muncă, însă au
probleme de concentrare, de memorie, le este greu să ia decizii și își pierd interesul în domeniul de activitate desfășurată. Medicamentele și psihoterapia s-au arătat eficiente în tratamentul tulburărilor mentale, dar acestea se adresează celor deja bolnavi, care lipsesc de la serviciu.
Ce se poate face - îmbunătățirea sănătății psihice
Cercetările au confirmat că acordarea unui
tratament înainte de apariția simptomelor grave nu doar că protejează sănătatea mentală, dar poate
crește productivitatea și starea de bine la locul de muncă. În momentul în care un grup de cercetători australieni a introdus
ședințe de terapie cognitiv-comportamentală în programul angajaților unei companii de asigurări, impactul s-a dovedit a fi semnificativ. La trei luni după terminarea ședințelor angajații prezentau îmbunătățiri evidente în privința satisfacției la locul de muncă, stimă de sine, productivitate și stare de spirit în general. Terapia s-a axat pe erorile de gândire, stabilirea obiectivelor și tehnici de management a timpului.
Totuși, având în vedere că ședințele de terapie cognitiv-comportamentală ar putea viza mai direct planul personal, afectând indirect și planul profesional, s-a găsit o altă abordare pentru a obține un impact asupra sănătății psihice a angajatului:
psihologia pozitivă.
Trei lucruri pozitive
În ultimii 15 ani, studiile psihologice s-au îndepărtat de modelul tradițional ce presupunea axarea pe tratamentul disfuncțiilor și se concentrează pe cercetarea
avantajelor ce ar putea fi utlizate pentru a menține starea de bine. Acest tip de cercetări are în vedere să-i ajute pe oameni să-și identifice propriile puncte forte, astfel încât să se ajute singuri.
Un simplu exercițiu care nu durează mai mult de 15 minute poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de fericire: psihologia pozitivă ne încurajează
să reflectăm la lucrurile petrecute peste zi și să notăm trei lucruri bune care ni s-au întâmplat. În plus, cercetări anterioare au arătat că
identificarea propriilor puncte forte (2), sau
exprimarea recunoștinței, chiar și pentru lucrurile mărunte, poate, de asemenea, reduce simptomele depresiei și crește nivelul de fericire.
Aceste efecte sunt valabile și pentru locul de muncă. În cadrul unei organizații elvețiene, angajații care au păstrat un jurnal în care notau seara s-au simțit mai bine a doua zi. Salariații au fost mai fericiți la locul de muncă doar prin simplul fapt că au avut o atitudine mai pozitivă cu privire la ziua de lucru anterioară.
În alt studiu (3), cercetătorii le-au cerut angajaților unei clinici să completeze zilnic, timp de 10 minute, un sondaj online care presupunea notarea evenimentelor care s-au desfășurat bine și de ce s-a întâmplat așa, pe plan personal sau profesional. Evenimentele notate au fost mici întâmplări, ca o conversație plăcută cu un coleg, sau simplul fapt că era o zi de vineri, însă efectul a fost de reducere a nivelului de stres și îmbunătățirea stării mentale.
În concluzie,
revizuirea evenimentelor petrecute peste zi - într-o lumină pozitivă - poate moficica modul de gândire și percepție asupra locului de muncă. În plus, împărtășirea experiențelor plăcute întărește legăturile sociale și poate reduce nivelul de stres la serviciu.
Sursa: The Conversation