Din motive necunoscute,
depresia este însoțită de multe ori de anomalii metabolice cum ar fi glicemia ridicată și trigliceridele mărite. În timp ce studiau pe șoareci un antidepresiv experimental, cercetătorii de la
Universitatea Rockefeller și cei de la
Karolinska Institutet din Suedia au găsit unele legături moleculare între depresie și sindromul metabolic.
Potrivit studiului publicat în revista
Proceedings of the National Academies of Science, există o legătură între genele metabolismului dintr-o parte a creierului și predispoziția pentru depresie și rezistența la tratament. Echipa a găsit această legătură moleculară în timp ce studia acetil-carnitina.
Administrarea de acetil-carnitină a ameliorat rapid simptomele asemănătoare depresiei la șoareci, îmbunătățind dezechilibrele dăunătoare din sistemul de semnalizare a glutamatului din creier. În același timp, s-au căutat anomalii în nivelul de acetil-carnitină la persoanele care suferă de depresie.
Pentru a simula vulnerabilitatea la depresie, cercetătorii au folosit șoareci cu anumite comportamente considerate echivalente simptomelor de depresie la oameni - cum ar fi aversiunea pentru soluții dulci, plăcute pentru șoarecii normali. Respectivele animale prezentau nivele anormale de acetil-carnitină, însă comportamentul lor s-a ameliorat în momentul în care li s-a oferit compusul.
Pentru a studia rezistența la tratament, cercetătorii au expus șoarecii la un eveniment stresant. Aproximativ jumătate din șoarecii care au primit acetil-carnitină s-au descurcat mai bine, fără a prezenta un comportament depresiv. Pentru a vedea de ce unii șoareci nu au răspuns la tratament, s-a studiat
regiunea girusului dințat - o parte din creier esențială pentru răspunsul la stres. Aici au găsit
diferențe între genele responsabile de reglarea metabolismului, un exemplu fiind o activitate crescută a genelor implicate în transportul zahărului la șoarecii cu comportament depresiv netratați. Cel puțin aparent, tratamentul cu acetil-carnitină a inversat multe dintre aceste modificări genetice.
Rezultatele acestui studiu sugerează că
nivelurile anormale de zahar în sânge ar putea deveni un marker ce i-ar putea ajuta pe medici să stabilească pacienții care ar putea răspunde mai bine la tratamentul antidepresiv. În plus, rolul girusului dințat ar trebui avut în vedere în momentul elaborării unor noi tratamente pentru depresie.
Sursa: MedicalXpress