Trăsături de personalitate si regulile de protecție pe timpul pandemiei

Cu toate că tot mai mulți specialiști în domeniul medical consideră că, pentru împiedicarea răspândirii noului coronavirus, nu este nevoie de soluții magice, ci doar de schimbarea anumitor comportamente, în ultimele săptămâni România a intrat în rândul țărilor în care se conturează tot mai clar tendința de respingere a măsurilor de sigurantă, ajungându-se chiar la instigare pentru ignorarea acestora.

Această tendință comportamentală vine după ce, în perioada de început a pandemiei, au existat incidente izolate în care unii indivizi tuseau, scuipau sau chiar lingeau mânerele ușilor din domeniul public, fie pentru a-i intimida pe ceilalți, fie ca modalitate de a se revolta împotriva noilor norme sociale de protecție sanitară și epidemiologică

Având în vedere că, din perspectivă psihologică, la baza oricărui comportament uman stau tendințele specifice fiecărui individ, o serie de cercetări în domeniu au pus în evidență faptul că există anumite trăsături de personalitate care determină oamenii să ignore măsurile preventive menite să oprească răspândirea noului coronavirus.

Relevant în acest sens este studiul efectuat de profesorul si psihologul american Pavel S. Blagov (Whitman College ) privind modul în care oamenii reacționează la recomandările autorităților în funcție de tendințele lor dezaptative sau disfuncționale.

Nu este o noutate că există anumite tipuri de personalitate ale căror interacțiuni sociale sunt periculoase atât pentru sănătatea psihică, cât și pentru integritatea fizică a celorlalți. În literatura de specialitate a fost introdus în ultimii ani conceptul de "triadă întunecată" ce cuprinde trăsături de personalitate care au în comun egocentrismul, aversiunea față de alții, tendința de a manipula, lipsa de empatie și nevoia de putere. Triada cuprinde narcisismul, machiavellianismul și psihopatia. În timp, a devenit tot mai larg acceptată concluzia potrivit căreia persoanele care au un nivel ridicat al trăsăturilor caracteristice acestei triade pot pune în pericol, chiar și în mod intenționat, sănătatea și integritatea altora.

Tendința comportamentală comună trăsăturilor de personalitate "întunecată" este înclinată spre obținerea de beneficii personale fără a lua în considerare care sunt consecințele pentru ceilalți, dar și disponibilitatea de a se angaja în activități care contravin normelor sociale, morale și etice.

Comportamentele specifice narcisismului în context pandemic pot fi: noncomplianța la limite sau reguli (gândesc sau fac afirmații de tipul: "fac ce vreau", "regulile nu sunt pentru mine", "cei care le respectă sunt proști, slabi etc ) ca urmare: nu poartă mască, au o atitudine arogantă, un sentiment exagerat al importanței și superiorității ("eu sunt special", "sunt mai deștept", "sunt mai important decât ceilalți" etc ), ca urmare nu respectă sentimentele și drepturile celorlalți.

Machiavelismul ca trăsătură de personalitate se poate manifesta în această perioadă prin comportamente manipulatoare bazate în principal pe minciună, înșelăciune, detașare emoțională. Persoanele cu trăsături machiavelice au tendința să furnizeze informații false privind necesitatea prevenției, utilitatea măștii și a distanțării sociale sau în ceea ce privește gravitatea situației din anumite zone, instituții, pun la îndoială existența virusului etc. Pot deforma realitatea, sau pot selecta doar acele aspecte care servesc propriilor interese doar din plăcerea de influența și de a-și vedea ideile promovate. Sunt adepți ai credinței "scopul scuză mijloacele". Aceștia adoptă cu ușurință rolul de lider, inclusiv pe rețelele de socializare, știu să introducă și să mențină cu abilitate discuția pe subiectul dorit, flatează cu ușurința cu care înșeală, au reacții exersate, pot fi percepuți ca fiind inteligenți și atractivi.

Persoanele cu tendinte psihopatice sunt cele mai vulnerabile în perioade pandemice. Caracterizate prin impulsivitate, autocontrol deficitar, încălcarea normelor și neglijarea riscurilor, acestea cauta "senzații tari", sunt puternic centrate pe propriile dorințe, lipsite de inhibiții și nu manifestă empatie. Ele pot privi cu sânge rece faptul că cei cu comorbidități sau cei în vârstă sunt vulnerabili la noul coronavirus și pot accepta cu egoism și cruzime suferințele directe sau indirecte provocate altora.

Revenind la studiul profesorului Blagov, deși cei mai mulți dintre participanți au raportat că respectă recomandările autorităților americane și ale Organizației Mondiale a Sănătății, au fost destul de multe persoane care au declarat că nu țin cont de acestea, rezultatele fiind corelate cu trăsăturile de personalitate menționate mai sus.

Persoanele cu nivel scăzut de complianță și responsabilitate au fost asociate cu o probabilitate mai redusă de a aproba și respecta recomandările de sanatate legate de distanțarea socială și igienă, având mai puține șanse să se implice în măsuri preventive. Persoanele care au obținut scoruri mari la impulsivitate și dezinhibiție au manifestat un interes scăzut pentru igienă și distanțare socială, precum și comportamente care îi pun pe alții în pericol, cum ar fi strănutul sau atingerea unor suprafețe în zone publice.

Cei care se remarcă printr-un nivel ridicat al trăsăturilor specifice triadei "tind să afirme că, dacă ar avea COVID-19, ar putea să-i expună în cunoștință sau în mod intenționat pe alții", a afirmat Blagov

O concluzie importantă care reiese din această cercetare este că există o minoritate de persoane cu stiluri de personalitate particulare, care poate avea un impact mare asupra pandemiei, prin faptul că nu se protejează pe ei înșiși sau pe ceilalți.

Trecând peste unele limite ale studiu - faptul ca au participat doar adulți, a fost analizat doar comportamentul autoraportat și nu cel efectiv - se menține concluzia că este necesar ca oamenii să își identifice și conștientizeze tendințele, iar autoritățile să aibă în vedere adoptarea unor modalități de comunicare adecvate și persoanelor cu astfel de trăsături.

Evident că, pe lângă tendințele individuale, mai pot exista și alte cauze care stau la baza unor astfel de reacții: influența socială din proximitatea fiecăruia (famila, grupul, organizația ), diferite interese personale sau de grup, influențe politice etc. Acestea pot avea însă un caracter mai mult sau mai puțin pregnant, în funcție de nivelul de permisivitate la influență pe care alegem să-l adoptăm.

sursa: PsyPost