Interventii in cazul fobiei sociale

Autor: Olivia Stupar
Interventii in cazul fobiei sociale

Fobia sociala este reprezentata de teama resimtita intr-una sau mai multe situatii sociale: prezentari publice, intalniri, intretinerea conversatiilor la petreceri, intalnirea unor persoane noi, mancatul in public, discutiile in contradictoriu si conversatiile cu persoane cu autoritate.

 

Cu toate ca sentimentele anxioase sunt resimtite de catre majoritatea oamenilor atunci cand se afla in situatii noi sau de evaluare sociala, persoana suferind de fobie sociala resimte in mod invariabil teama sau spaima, chiar si atunci cand anticipeaza posibilitatea expunerii la diversesituatii sociale obisnuite. Anxietatea isi are originea in frica de a fi supus observatiei si evaluarii negative a celorlalti, ce va conduce la sentimente de jena, umilinta si rusine. (Beck si colab., 1985, 2005).

 

Drept rezultat, persoana cu fobie sociala tinde sa fie deosebit de autocritica si de atenta la propria persoana in situatia sociala temuta, manifestand deseori comportamente inhibitorii involuntare, cum ar fi rigiditate si imobilitate, incoerenta verbala, acestea conducand la o performanta sociala nesatisfacatoare si la atragerea atentiei nedorite din partea celorlalti.

 

Fobia sociala poate conduce la deteriorari semnificative in functionarea academica, profesionala si sociala. Peste 50% din persoanele cu fobie sociala nu reusesc sa absolve liceul, 70% dintre acestia au un statut social sub mediu si mai mult de jumatate nu au partener sau ajung la divort sau separare. (Judd, 1994).


Desi a fost propusao denumire alternative – tulburare de anxietate sociala (Liebowitz, Heimberg, fresco, Travers si Stein, 2000), s-a decis utilizarea in continuare a termenului de “fobie sociala” deoarece acesta sugereaza mai clar ideea existentei unei tendinte puternice de a evita situatiile anxiogene care reprezinta caracteristica principala a acestei tulburari.

CONSTIENTIZAREA, EVITAREA SI INHIBITIA
Persoana cu fobie sociala constientizeaza intr-o oarecare masura ca temerile sociale sunt exagerate si nerezonabile. Ei se bazeaza pe evitarea subtila sau pe comportamente de siguranta, in incercarea lor de a-si ascunde anxietatea care, presupun ei, va cauza evaluarea negative din partea celorlalti (beck si colab., 1985; wells si Clark, 1997).

 

Ei incerca sa-si ascunda anxietatea evitand contactul visual sau incercand sa-si controleze reactiile fizice, pentru a u se vedea ca sunt rosii la fata, se scuza pretextand ca este prea cald in incapere, ca nu se simt bine, etc. (D.M. Clark, 2001) .

 

Aceste strategii – comportamente de siguranta sunt problematice deoarece pot exacerba exact simptomele anxioase (de exemplu, persoana poarta un pulovar gros pentru a ascunde transpiratia, insa acesta ridica temperature corpului si accentueaza tendinta de a traspira) . Aceste comportamente mentin focalizarea intense asupra propriei persoane si atrag mai multa atentie negative din partea celorlalti. (wells si Clark, 1997) .

TIMIDITATE SI FOBIE SOCIALA
Exista multe confuzie in ceea ce priveste relatia dintre timiditate si fobie sociala, unii cercetatori punand un accent deosebit pe caracteristicile lor commune- anxietate ridicata si teama de evaluare negative din partea celorlalti (Stravynski, 2007). Altii au constatat ca exista diferente cantitative importante, astfel ca cele doua nu ar trebui considerate identice (Brush si Cheek, 1995).

 

Delimitarea clara intre cele doua este dificila, deoarece (1) nu exista un consens asupra definitiei timiditatii; (2) cele doua au multe trasaturi comportamentale, cognitive si fiziologice commune; (3) sunt rezultatul unor cercetari diferite, timiditatea fiind studiata preponderant de psihologi sociali, in timp ce fobia sociala este apanajul psihologiei clinice; (4) natura deosebirilor dintre ele este mai degraba de natura cantitativa, decat calitativa.


Fara indoiala, fobia sociala este o afectiune mai grava decat timiditatea, evitarea accentuate si indelungata a situatiilor sociale constituind una dintre distinctiile cele mai importante. Studiile care au comparat in mod direct prevalent timiditatii si a fobiei sociale confirma caracterul distinct al celor doua sindroame. Chavira, Stein si Malcane (2002) au constatat ca doar 36% dintre persoanele care prezentau niveluri ridicate de timiditate au intrunit criteriile pentru fobia sociala.

INTERVENTIE
In ultimii ani, multe studi au fost derulate in vederea investigarii efeicientei interventiilor in fobia sociala. Dintre tehnicile individuale de interventie, eficienta cea mai ridicata o prezinta expunerea, inca rezultatele sunt si mai bune in cazurile in care aceasta este combinata cu restructurarea cognitive.


Exista trei tipuri de expunere: in imaginr, jocul de rol in cadrul sedintei si expunerea in vivo. In cazurile in care clientul are niveluri foarte ridicate de anxietate fata de o expunere reala, expunerea prealabila in imaginar si jocul de rol pot fi folosite pentru dobandirea abilitatilor necesare confruntarii cu success la expunerea in vivo. In cazul expunerii in imaginar, terapeutul prezinta pacientului un scenariu de situatie sociala care induce anxietate.Acesta este rugat sa-si imagineze ca se afla in aceasta situatie si sa descrie cum ar gandi, ce ar simti si cum s-ar comporta.

 

Procesul poate fi inregistrat, dupa care clientul este rugat sapriveasca de mai multe ori inregistrarea pana cand va reusi sa-si imagineze situatia fara a-i mai fi teama. Expunerea in cadrul jocului de rol presupune inscenarea de catre terapeut si client a unei situatii sociale. Din nou, metoda va fi repetata pana cand nivelul anxietatii pacientului va scadea semnificativ. Este foarte important ca atat in cadrul jocului de rol, cat si a expunerii in imaginar sa fie incluse elemente ale fricii catastrofice a clientului. De exemplu, clientul poate fi rugat sa isi imagineze nu doar o prezentare in fata unui public, cat si faptul ca va comite o greseala la un moment crucial al prezentarii.

 

De asemenea, terapeutul poate juca rolul unei persoane care nu numai ca refuza sa participe la conversatie, ci se comporta nepoliticos sau chiar dur.


Exercitiile de expunere pot fi combinate cu tehnicile de restructurare cognitiva. Printre acestea se numara:

1) Observarea comportamentelor celorlalti. Studierea de catre client a comportamentelor celorlalti poate fi o metoda eficienta prin care poate dezbate propriile ganduri negative. De asemenea, le poate fi de ajutor in comutarea atentiei de la semne interne ale anxietatii la stimuli sociali externi, reducand astfel nivelul anxietatii. De exemplu, in cazul cuiva caruia ii este teama ca ceilalti vor observa semnele anxietatii sale, ii poate fi de ajutor daca I se cere sa observe cate persoane il privesc atent la un moment dat.
2) Testarea prezicerilor. Inaintea unui eveniment social, pacientul este rugat sa isi scrie prezicerile legat de ce se va intampla- cum se va comporta el sau cm se vor comporta ceilalti, urmand ca aceste preziceri sa fie comarate cu ceea ce s-a intamplat de fapt. De cele mai multe ori, se va ajunge la concluzia ca aceste preziceri au fost distorsioante.
3) Standarde duble. Atunci cand peroana cu obie sociala crede ca va fi judecata negative in cazul comiterii unei greseli sau manifestarii unui semn de anxietate, poate fi rugat sa descrie ce gandesc atunci cand li se intampla altor persoane acest lucru.
4) Evaluarea celorlalti. Pesoanele cu fobie sociala pot avea ca si sarcina sa chestioneze alte persoane daca au sau nu trac inainte de o prezentare in public, daca le este teama sa mearga la o petrecere unde nu cunosc pe nimeni, sau sa se angajeze in diverse tipuri de activitati sociale. Si, spre marea lor surpriza, acestia vor descoperi ca si altii resimt emotii similar in aceste situatii.
5) Cat de vizibila este anxietatea? Majoritatea persoanelor exagereaza in estimarea masurii in care este vizibila anxietatea resimtita. Aceasta exagerare poate fi evidentiata in mai multe feluri. De exemplu, ei pot fi inregstrati video in cadrul jocului derol, cand exerseaza interactiunile sociale.Inainte de a urmari inregistrarea, sunt rugati sa evalueze pe o scala de la 0 la 10 anxietatea pe care au resimtit-o. Multi vor fi surprinsi sa concluzioneze urmarind inregistrarea, ca anxietatea lor nu a fost chiar atat de vizibila. Sau persoana cu fobie sociala paote fi rugata sa intrebe alte persoane a caror prestatie publica o urmaresc, daca lor le este teama sau nu, si de cele mai multe ori rezultatul va fi ca, desi nu s-au vazut prea multe semne ale anxietatii, emotiile au fost resimtite de persoana in cauza.
6) Experimente comportamentale. Persoanele care se tem ca ar putea induce reactii negative de proportii catastrofaledin partea celorlalti, ca raspuns la vreun comportament inadecvat al lor (tremor al membrelor, pause prea lungi ca cadrul unor conversatii), pot fi rugate sa se angajeze intentionat in comportamentul respective sis a urmareasca rezultatul. De obicei, temerilelor nu se confirma.
7) Explicatii alternative. Deseori, persoanele cu fobie sociala considera ca orice forma de posibila respingere este un semn al inadecvarii la cerintele celorlalti. Uneori poate fi utila luare in considerare a unor explicatii alternative. De exemplu, este posibil ca persoana care nu se comporta prietenos sa fi avut o zi proasta, sau ca ea/el sa aiba probleme.
8) Jocul de rol “Fantezia de groaza”. In cadrul acestui exercitiu, terapeutul joaca rolul unei persoane care verbalizeaza toate aspectele negative pe care clientul considera ca celellalte persoane le observa la el/ea, iar el va trebui sa incerce sa se apere. Acest exercitiu are mai multe roluri: (1) le permite pacientilor sa exerseze raspunsuri rationale la gandurile lor negative; (2) ofera conditii de cvasi-expunere; (3) clientul va realize ca, in cazul in care cineva l-ar judeca in acest fel, ar considera persoana respective nesuferita si nu i-ar mai acorda atentie.

Olivia Stupar - Cabinet Individual de Psihologie şi Psihoterapie
Vezi prezentarea cabinetului

Secțiuni:

Personalitate

Aceasta sectiune este dedicata tipurilor de personalitati. Vom prezenta principalele clasificari ale personalitatii, detaliind si oferind sfaturi pentru fiecare tip.

Cuplu si sex

Discutii pe cele mai frecvente probleme intr-o relatie. Sfaturi pentru a-ti imbunatati viata de cuplu.

Cariera

O treime din viata noastra, daca nu mai mult, o petrecem la serviciu, muncind. Un job care aduce satisfactii inseamna o viata fericita.

Educatie parinti

Cu totii ne dorim un copil perfect: inteligent, cu o personalitate puternica si un caracter demn de invidiat. Dar ce putem face si cum trebuie sa ne comportam cu el pentru a-l ajuta sa devina astfel?

Psihoterapie

Va prezentam peste 100 de tipuri si metode de terapie psihologica si psihoterapie. Pe unele dintre acestea le vom prezenta detaliat.

Probleme psihice

Informeaza-te privind principalele tulburari ce iti pot afecta psihicul. Cum apar, care sunt cauzele si cum sunt ele diagnosticate si tratate.

PsihoUtil

Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.

Evenimente

Evenimente din sfera psihologiei si psihiatriei: cursuri de formare, seminarii, etc. Aceste informatii sunt publicate de catre psihologii si psihiatrii membri ai site-ului www.la-psiholog.ro

Teste psihologice

O multitudine de psihoteste gratuite: teste de personalitate, teste despre cariera, teste de combatibilitate in cuplu, teste de aptitudini si IQ, etc

Cele mai accesate psihoteste:

Articole recente:

Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.