Psihoterapie interpersonala

Psihoterapia interpersonala este o terapie de scurta durata, dezvoltata initial pentru tratarea depresiei majore si care se bazeaza pe ideea ca orice tulburare psihica apare in contextul factorilor interpersonali, adica dificultati aparute in relatiile cu membrii familiei, prieteni, colegi, etc.

Terapia interpersonala a aparut in anii 1980 si pana in prezent a fost modificata pentru a se adresa unei game mai largi de afectiuni psihice: tulburari distimice, depresie post natala, depresie la adolescenti, tulburare bipolara, bulimie nervoasa, tulburare de somatizare, dar si unor probleme psihologice ca doliul dupa pierderea unei persoane apropiate, dispute de rol, tranzitii de rol, deficiente interpersonale.

Abordarea interpersonala in psihoterapie accentueaza rolul important pe care il are comportamentul celorlalti in cadrul relatiilor pentru declansarea reactiilor emotionale la individ. Terapeutul se va axa pe relatiile prezente din viata pacientului si modul in care acesta priveste relatiile sale cu ceilalti. Relatiile din trecut sunt abordate la modul general, insa scopul terapiei este rezolvarea aspectelor problematice cu care pacientul se confrunta in prezent.

Structura psihoterapiei interpersonale este asemanatoare cu a terapiilor psihodinamice si cognitiv-comportamentale, datorita faptului ca este de scurta durata, pacientul primeste teme pentru acasa, utilizeaza interviuri structurate si unelte de evaluare. Cu toate acestea, spre deosebire de abordarile psihodinamice si cele cognitiv-comportamentale, terapeutul nu ofera pacientului interpretari care sa-l ajute sa constientizeze conflictele intrapsihice si nici nu incearca sa dezvolte modalitati de gandire alternative.

Psihoterapia interpersonala este o modalitate terapeutica structurata, directionata pe rezolvarea unor anumite probleme; pacientul nu vorbeste despre orice problema pe care o are, ci despre aspectele stabilite impreuna cu terapeutul la inceputul tratamentului. Ideea din spatele acestei abordari este acea ca odata ce unele probleme vor fi rezolvate, pacientul va fi in stare sa utilizeze acelasi sistem de „vindecare” invatat in cadrul sedintelor de terapie si in alte aspecte dificile ale vietii.

Tratamentul prin psihoterapie interpersonala cuprinde 12 - 16 sedinte saptamanale a cate o ora. In primele doua sedinte, terapeutul impreuna cu pacientul identifica problemele majore si obiectivele terapeutice. Urmeaza apoi concentrarea pe rezolvarea aspectelor problematice in cadrul relatiilor pe care pacientul le are in prezent cu cei din jur. In ultimele doua sedinte de terapie se consolideaza aptitudinile dobandite de pacient.