Psihoterapie si consiliere multiculturala

Psihoterapia si consilierea multiculturala s-a nascut in Statele Unite, in urma observatiei ca, desi minoritatile etnice inregistreaza un nivel mai crescut de saracie si factori sociali de stres (elemente considerate aporiorice tulburarilor psihice) decat albii, aceste persoane primesc si furnizeaza servicii de psihoterapie traditionala intr-o proportie mult mai mica.

De asemenea, serviciile de sanatate psihica erau inadecvate pentru deservirea grupurilor etnice: lipsa terapeutilor bilingvi, lipsa terapeutilor care sa comunice si sa inteleaga valorile, stilul de viata si cultura pacientilor, prezenta discriminarii si a prejudecatilor, etc. Potrivit unuia dintre teoreticienii acestei abordari, „pentru o consiliere eficienta, fiecare grup cultural necesita un set diferit de aptitudini, accentuarea unor probleme unice si constientizare specifica”. Cu toate acestea, dezvoltarea unor teorii, tehnici si metode terapeutice pentru fiecare grup etnic ar fi o sarcina insurmontabila. Incercarile s-au limitat la cateva etnii majore.

In prezent, psihoterapia si consilierea multiculturala se bazeaza fie pe perspectiva relativitatii culturale - dezvoltarea psihoterapiilor specifice pentru fiecare cultura, fi pe perspectiva universalitatii culturale - dezvoltarea aptitudinilor terapeutice transculturale generale, ce pot fi aplicate pe o gama larga de minoritati culturale. In practica, terapeutii rar abordeaza una dintre cele doua extreme, iar psihoterapia si consilierea multiculturala constituie un amestec de componente specific culturale si universal eficiente.

Psihoterapia si consilierea multiculturala nu este constituita intr-un singur sistem de psihoterapie, ci mai degraba toate sistemele de psihoterapie incorporeaza sensibilitatea culturala. In acelasi timp, nicio persoana nu este rezervorul unei culturi pure, ci mai degraba este supus diverselor influente. Caracteristicile culturale sunt diferite de la un grup la altul, dar si intre indivizii unui anumit grup. Din acest motiv, terapeutul nu trebuie sa confunde atentia pentru o anumita cultura cu stereotiparea si pierderea din vedere a individualitatii pacientului.

Valori in psihoterapia si consilierea multiculturala:
•  Orientarea pe persoana.
•  Expresivitatea verbala, emotionala, comportamentala.
•  Constientizarea - „Insight” - sau intelegerea din partea pacientului a dinamicilor si cauzelor problemelor sale.
•  Atitudine deschisa si dezvaluirea intimitatii; aptitudinea de a discuta despre aspectele intime ale vietii este vazuta ca o trasatura a unei personalitati sanatoase.
•  Distinctia intre functionare mentala si functionare fizica. Sanatatea psihica este un concept inteles in mod diferit de fiecare cultura.
•  Terapeutul nu trebuie sa dea sfaturi si sugestii, sa-si dezvaluie gandurile si sentimentele, sa faca troc cu pacientul, sa aiba relatii cu rol dual cu pacientul.
•  Terapeutul in psihoterapie culturala trebuie sa aiba urmatoarele calitati: respect pentru pacient, autenticitate, intelegere empatica, comunicarea pacientului a empatiei, respectului si autenticitatii, structurare. Aceste caracteristici sunt esentiale in relatiile interpersonale in general.