Telefon fobia este o conditie psihologica in care persoana experimenteaza frica extrema sau evitarea folosirii telefonului. Frica poate deveni mai intensa atunci cind trebuie sa dea telefon sau sa primeasca, in ultimul caz se poate intensifica pina in punctul cind individului ii este frica si sa asculte un mesaj vocal.
Se pare ca aceasta fobie de telefon sau
anxietatea fata de situatiile sociale este cea de-a treia problema psihologica mare astazi. O persoana care este fobica fata de telefon
foloseste toate metodele si motivele posibile pentru a evita conversatiile la telefon in toate contextele. Sunetul unui telefon poate
induce atacuri de panica, scurtarea respiratiilor, transpiratii, greata si palpitatii. Cei cu forma severa a fobiei
pot evita activitatile legate de telefon cum ar fi verificarea si raspunsul la mesajele telefonice. Cind slujba unui astfel de individ depinde de telefoanele date, individul se va gindi ca va esua. Acestia nu vor aplica de obicei pentru joburi in care folosirea telefonului joaca un rol.
Chiar si indivizii afectati gasesc aceasta fobie irationala. Originea neidentificata a tulburarii sugereaza ca cei afectati se simt ridicoli, agravind fobia. Acestia
se tem de a nu fi jigniti la telefon, de a nu li se inchide, de a nu li se spune sa plece, de a nu li se vorbi agresiv - griji care ii fac sa uite scopul principal al telefonului si sa para stupizi. Exista multiple aborduri terapeutice pentru aceasta fobie, ruta aleasa depinde de severitatea anxietatii. Unele persoane pot urma metode de auto-ajutor cu succes considerabil sau ajutor profesional. Consilierea in forma discutiilor nu este un model de ales. Tratamente mai eficiente sunt
terapia cognitiva, incluzind expunerea la telefon, in care cel afectat este expus la exercitii practice provocatoare. Restructurarea cognitiva presupune provocarea gindurilor nesanatoase asociate cu fobia si substituirea lor cu moduri sanatoase de a gindi despre activitate. Unii terapeuti aplica si
programarea neurolingvistica pentru cazurile severe.