Atacul de panică – înțelegere, cauze și soluții

Traim intr-o lume alerta, plina de responsabilitati si schimbari rapide. In acest context, anxietatea si stresul pot atinge niveluri ridicate. Una dintre cele mai intense manifestari ale anxietatii este atacul de panica – un episod brusc, coplesitor, care adesea ii ia prin surprindere pe cei afectati.

Desi poate fi o experienta infricosatoare, atacul de panica nu este periculos pentru viata, dar necesita intelegere si sprijin adecvat pentru a fi gestionat.

Ce este atacul de panica?

Atacul de panica este o reactie intensa de frica sau teama care apare brusc si care declanseaza in organism un val puternic de simptome fizice si emotionale. Multi oameni descriu aceasta traire ca o senzatie de „pierdere a controlului” sau chiar de „sfârsit iminent”.

De regula, atacul de panica dureaza intre 5 si 30 de minute, dar senzatiile resimtite pot fi atât de intense incât par interminabile.

Cum se manifesta un atac de panica?

Printre cele mai frecvente simptome se numara:

• palpitatii puternice, batai rapide ale inimii
• respiratie accelerata sau senzatia de sufocare
• transpiratie excesiva si tremur al corpului
• ameteli, greata, furnicaturi
• dureri sau presiune in piept (adesea confundate cu un atac de cord)
• senzatia de irealitate sau detasare de mediu („nu sunt eu aici”)
• frica intensa de moarte, de pierdere a controlului sau de „a innebuni”

Chiar daca simptomele sunt alarmante, atacul de panica nu reprezinta un pericol medical real, insa poate afecta semnificativ calitatea vietii.

Cauze si factori declansatori

Nu exista o singura cauza pentru atacurile de panica. Ele apar dintr-o combinatie de factori:

• Stres intens sau prelungit – probleme profesionale, conflicte, pierderi personale.
• Predispozitie genetica – unele persoane sunt mai vulnerabile la anxietate.
• Evenimente traumatice – accidente, experiente negative, schimbari majore.
• Dezechilibre neurochimice – niveluri modificate de serotonina si dopamina.
• Stil de viata – consum excesiv de cafeina, alcool sau lipsa somnului pot amplifica riscul.

Atacurile de panica pot aparea si fara un motiv clar, ceea ce le face si mai dificil de inteles pentru persoana afectata.

Atacul de panica si tulburarea de panica

Un atac de panica izolat poate aparea la oricine, ca raspuns la stres intens. Insa atunci când atacurile se repeta frecvent si apar temeri constante legate de reaparitia lor, putem vorbi despre tulburarea de panica.

Aceasta este o conditie psihologica ce necesita evaluare si interventie de specialitate, deoarece poate limita libertatea persoanei: evitarea locurilor publice, a mijloacelor de transport sau chiar dificultati de a iesi din casa.

Cum putem gestiona atacurile de panica?

Tehnici imediate, utile in timpul unui atac:

Respiratia controlata – inspiram lent pe nas 4 secunde, tinem aerul 2 secunde, expiram 6 secunde. Acest exercitiu calmeaza sistemul nervos.
Impamântarea (grounding) – identificam 5 lucruri pe care le vedem, 4 pe care le simtim, 3 pe care le auzim, 2 pe care le mirosim si 1 pe care il gustam.
Repetarea unui gând linistitor – „Este doar un atac de panica. Va trece. Sunt in siguranta.”

Strategii pe termen lung:

Psihoterapia – terapia cognitiv-comportamentala (CBT) este una dintre cele mai eficiente in tratarea atacurilor de panica.
Psihoeducatia – invatarea despre mecanismele anxietatii reduce frica fata de simptome.
Stil de viata sanatos – somn regulat, miscare fizica, alimentatie echilibrata.
Tehnici de relaxare – yoga, meditatie, mindfulness.
Sprijin social – discutiile cu familia, prietenii sau grupurile de suport reduc sentimentul de izolare.

Când este necesar ajutor specializat?

Daca atacurile de panica:

• apar frecvent si imprevizibil,
• limiteaza activitatile zilnice (mersul la munca, la scoala, interactiunile sociale),
• provoaca teama constanta de reaparitie,

Concluzie:

Atacul de panica este o experienta intensa, dar cu ajutor adecvat poate fi depasit. Prin intelegerea mecanismelor sale, prin tehnici de autocontrol si prin sprijin psihologic, fiecare persoana isi poate recapata echilibrul.

Bibliografie:

American Psychiatric Association. Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mintale (DSM-5). Editura Medicala Callisto, 2018.

Crasovan, D. I. Psihologia anxietatii si depresiei. Editura Polirom, Iasi, 2016.

David, D. Psihologie clinica si psihoterapie. Editura Polirom, Iasi, 2019.

Kessler, R. C., Chiu, W. T., Jin, R., Ruscio, A. M., Shear, K., Walters, E. E. (2006). The epidemiology of panic attacks, panic disorder, and agoraphobia in the National Comorbidity Survey Replication. Archives of General Psychiatry, 63(4), 415–424.

National Institute of Mental Health (NIMH). Panic Disorder: When Fear Overwhelms. Disponibil la: https://www.nimh.nih.gov (accesat în 2025).

Rachman, S. (2013). Anxiety. 3rd Edition. Psychology Press.

Spielberger, C. D. (2010). State-Trait Anxiety Inventory. Wiley.