Articole si sfaturi utile din domeniul psihologiei. Despre modalitatile de a te cunoaste pe tine si pe cei din jurul tau.
Un studiu realizat în statul Wisconsin a analizat relația dintre momentul intrării în plasament al copiilor investigați de serviciile de protecția copilului în primul an de viață și performanțele lor academice ulterioare. Studiul a utilizat date administrative din perioada 2005–2010 și a inclus peste 8.700 de copii
continuareAscultarea atentă și empatică a pacientului pare, în teorie, o componentă firească a actului medical. În realitate, ascultarea profundă și negrăbită devine tot mai dificilă într-un sistem medical centrat pe eficiență și presiune asupra timpului. Această realitate contribuie la pierderea încrederii pacienților
continuareUn studiu longitudinal realizat pe baza datelor din Canadian Longitudinal Study on Aging (CLSA), publicat în revista PLoS ONE, a evaluat asocierea dintre prezența zonelor verzi în apropierea locuinței și riscul de depresie în rândul adulților în vârstă din mediul urban canadian, înainte și în ti
continuareDepresia la adolescenți este o problemă majoră de sănătate publică în Statele Unite, cu o prevalență în creștere constantă în ultimul deceniu, accelerată semnificativ în timpul pandemiei COVID-19. Studiul Universității din Tennessee analizează datele obținute din National Survey on Drug Use and Health (NSDUH)
continuareAuto-vătămarea în adolescență este o problemă majoră de sănătate publică, cu o prevalență globală estimată între 14% și 21%, în creștere față de anii anteriori. Acest comportament, definit ca auto-rănirea deliberată indiferent de intenția suicidară, este un factor de risc important pentru suicid. Adolescența
continuare
De multe ori, cel mai aspru judecător al planurilor și viselor noastre nu este lumea din afară, ci vocea din interior. Este acel comentator permanent care șoptește sau strigă: „nu pot”, „nu sunt în stare”, „nu merit”, „nu e momentul”. Uneori sună ca un avertisment, alteori ca un verdict definitiv
continuareUn studiu recent a evaluat în mod riguros legătura dintre sensibilitatea față de mediu (un construct psihologic ce include răspunsul accentuat la stimuli emoționali, sociali sau fizici) și problemele comune de sănătate mintală la adolescenți și adulți. Obiectivul a fost realizarea unei revizuiri sistematice și a unei meta-analize
continuare
Dependența emoțională formată în copilărie, în contextul relațiilor deficitare, poate constitui un factor de risc major pentru dezvoltarea anxietății, a grijii excesive față de ceilalți și a dificultăților de autonomie personală.
continuareSănătatea mintală a adolescenților reprezintă o preocupare globală în creștere, având în vedere faptul că aproape jumătate dintre tulburările mintale debutează înainte de vârsta de 18 ani. În special, factorii de risc legați de mediul școlar, precum bullyingul, imaginea corporală, stresul academic
continuareDepresia devine din ce în ce mai frecventă, fiind uneori descrisă ca o epidemie. În Regatul Unit, 11,3% dintre persoane raportează simptome depresive ușoare, 4,2% simptome depresive moderate și 3,3% simptome severe. Mulți oameni cunosc pe cineva care se confruntă cu simptome depresive minore sau moderate, iar unii dintre ei pot e
continuareRecunoașterea emoțiilor este fundamentală pentru funcționarea socială. Muzica, prin proprietăți universale (tempo, intensitate, înălțime), poate transmite rapid valență (negativ–pozitiv) și activare (scăzută–ridicată) și oferă o paradigmă utilă pentru evaluarea cunoașterii emoționale la preșcolari, care &icir
continuareDepresia și anxietatea reprezintă principalele cauze ale poverii bolii la adulții tineri (16–24 ani), o grupă de vârstă în care prevalența acestor tulburări a crescut în ultimii ani. Studiul publicat în Lancet Psychiatry a folosit date reale de practică din serviciile naționale de psihoterapie din Anglia pentr
continuareUn nou studiu realizat în Anglia și Țara Galilor, bazat pe date din șapte anchete transversale derulate între 2012 și 2024, evidențiază impactul distinct și cumulativ al abuzului fizic și verbal suferit în copilărie asupra stării de bine mintale de-a lungul vieții. Studiul analizează asocierile dintre aceste forme de a
continuare
Reziliența psihologică este capacitatea unei persoane de a face față, de a se adapta și de a reveni la forma inițială după ce a traversat experiențe dificile, stresante, înalt stresante sau traumatizante.
continuare
Nevoia de acceptare și sens e universală, însă pentru cei cu ADHD, vocea rușinii le șoptește adesea că nu sunt suficient de buni. Dar ce-ar fi dacă am deveni aliați ai acelei părți interioare rănite, în loc să o ignorăm?
continuare
Anxietatea copilăriei poate suna ca un dialog continuu, o voce care spune „ce-ar fi dacă...?”. Ce-ar fi dacă, în loc să intrăm în dezbaterea interminabilă a posibilelor griji, am învăța să privim nu doar ceea ce acumulează mintea, ci și ceea ce învață inima copilului despre siguranță?
continuare
Trauma relațională lasă urme în corp, nu doar în minte. Etichetele sau povestirile oferă o logică experienței, dar vindecarea începe când ne întâlnim cu ceea ce corpul încă trăiește. Ce-ar fi dacă, pe lângă cuvinte, am acorda atenție și limbajului tăcut a cee ce simțim?
continuare
Trauma nu este doar ceea ce ni s-a întâmplat — este ce continuăm să trăim în corp și în minte după acea experiență. Ce-ar fi dacă, în loc de a ne opri la vorbele multe, am folosi o cale rapidă și științific susținută pentru ca, corpul să înceapă să recunoască — cu blândețe — că pericolul a trecut?
continuareUn studiu internațional publicat de cercetători de la Universitatea din Sydney a analizat în detaliu consumul de substanțe psihoactive – atât prescrise, cât și neprescrise – în rândul persoanelor cu tulburări de alimentație, oferind o perspectivă rară asupra percepției pacienților cu privire la ef
continuare
Trăim într-o lume în care social media are tot mai multă putere. Deschidem aplicația Facebook și vedem numeroase poze cu cele mai frumoase vacanțe. Dăm scroll pe Instagram și vedem pozele minunate de la o nuntă, toate acele relații perfecte care dau bine pe sticlă.
continuare
Meditația, prin definiția ei, reprezintă acel ansamblu de practici mentale și contemplative, care urmăresc cultivarea unei stări de conștiență sporită, de calm interior și de echilibru. Există, așadar, varii forme de meditație, printre care se numără, de exemplu, meditația concentrativă
continuareUn nou studiu publicat în Nature Communications și realizat de cercetători în psihologie cognitivă și dezvoltare morală oferă dovezi semnificative că nou-născuții umani de doar cinci zile pot distinge spontan între interacțiuni sociale prosociale și antisociale. Studiul aduce o contribuție majoră la înțelegerea
continuareUn nou studiu coordonat de King’s College London și publicat în British Journal of Dermatology evidențiază că stigmatizarea socială a alopeciei are un impact psihologic mai mare decât boala în sine. Este cel mai amplu studiu de acest tip realizat până în prezent și a fost finanțat printr-un grant academic
continuareUn studiu recent realizat de cercetători de la Imperial College London și King's College London a identificat tipurile de simptome și frecvența acestora în rândul pacienților care întrerup tratamentele cu antidepresive. Rezultatele sugerează că majoritatea pacienților nu experimentează simptome severe de retragere, iar a
continuareUn studiu prezentat la Conferința Asociației pentru Mașini de Calcul privind Echitatea, Responsabilitatea și Transparența (ACM FAccT) evaluează în mod critic capacitatea modelelor de limbaj mari (Large Language Models – LLMs) de a funcționa ca terapeuți în medii clinice. Autorii – o echipă interdisciplinară cu expe
continuareÎn calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut