Un studiu publicat în 2025 în revista PLOS ONE arată că un model considerat până acum „lege generală” a științelor sociale – forma în „U” a bunăstării pe parcursul vieții – nu mai este valabil. Analizând date din Statele Unite, Regatul Unit și alte 42 de țări, autorii ara
continuare
Ne-am obișnuim să credem că pentru a reuși în viață avem nevoie de planuri bine puse la punct, reguli respectate și un control atent asupra fiecărui detaliu. Nu e nimic rău în asta; dimpotrivă, fără repere și direcții clare, ne-ar fi greu să vorbim despre progres personal și profesional.
continuare
Primirea unei vești dureroase este un moment dificil care poate declanșa o gamă largă de emoții intense. Gestionarea acestor emoții este o provocare ce implică aplicarea unor strategii psihologice validate științific.
continuareOdată cu creșterea speranței de viață, China se confruntă cu o provocare demografică majoră: îmbătrânirea accelerată a populației. În 2023, peste 296 milioane de persoane aveau 60 de ani sau mai mult, iar discriminarea persistentă față de vârstnici subminează adaptarea colectivă la această nouă realitate. S
continuareO amplă analiză publicată în Annual Review of Developmental Psychology a constatat că între 89% și 97% dintre adulții autiști cu vârsta peste 40 de ani din Regatul Unit sunt nediagnosticați. Studiul, realizat de cercetători de la King's College London, evidențiază lipsa recunoașterii oficiale a autismului la această
continuareO analiză de tip umbrella review, publicată în august 2025 în revista Nature Human Behaviour, realizată de cercetători de la Universitatea Paris Nanterre, Universitatea Paris Cité și Universitatea din Southampton, a evaluat sistematic eficacitatea și siguranța terapiilor complementare, alternative și integrative (CAIMs) &
continuareUn studiu recent publicat în revista European Child & Adolescent Psychiatry a analizat impactul schimbării turelor școlare (dimineață vs. după-amiază) asupra performanței academice la copiii și adolescenții cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Studiul, realizat în cadrul Brazilian High Risk Cohort
continuareUn nou studiu publicat la 5 august 2025 în JAMA Network Open, realizat de o echipă internațională condusă de dr. Sayo Hamatani de la Universitatea din Fukui, Japonia, oferă dovezi solide că terapia cognitiv-comportamentală livrată online, sub îndrumare profesională, poate fi eficientă în tratamentul bulimiei nervoase. Es
continuareUn studiu publicat recent evaluează modificările de volum ale materiei cenușii în regiunile limbice la pacienții cu tulburare depresivă majoră (TDM), după 20 de sesiuni de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Cercetarea, desfășurată la Universitatea din Münster, evidențiază potențialul psihoterapiei cognitiv-comportamenta
continuareUn studiu clinic randomizat publicat în jurnalul Brain, Behavior, and Immunity a investigat dacă o intervenție psihologică scurtă, bazată pe modificarea mentalității, poate reduce inflamația sistemică și simptomele depresive în rândul persoanelor afectate de pandemia COVID-19. Studiul a fost desfășurat în Statele
continuareUn studiu publicat de cercetători de la Universitatea din Hong Kong și Universitatea din Bath a investigat modul în care oamenii - inclusiv cei fără pregătire profesională - oferă sfaturi legate de sănătatea mintală și tendința lor de a propune soluții cumulative (să facem mai mult) în detrimentul celor subtractive (să re
continuareUn studiu realizat în statul Wisconsin a analizat relația dintre momentul intrării în plasament al copiilor investigați de serviciile de protecția copilului în primul an de viață și performanțele lor academice ulterioare. Studiul a utilizat date administrative din perioada 2005–2010 și a inclus peste 8.700 de copii
continuareAscultarea atentă și empatică a pacientului pare, în teorie, o componentă firească a actului medical. În realitate, ascultarea profundă și negrăbită devine tot mai dificilă într-un sistem medical centrat pe eficiență și presiune asupra timpului. Această realitate contribuie la pierderea încrederii pacienților
continuareAuto-vătămarea în adolescență este o problemă majoră de sănătate publică, cu o prevalență globală estimată între 14% și 21%, în creștere față de anii anteriori. Acest comportament, definit ca auto-rănirea deliberată indiferent de intenția suicidară, este un factor de risc important pentru suicid. Adolescența
continuareDepresia la adolescenți este o problemă majoră de sănătate publică în Statele Unite, cu o prevalență în creștere constantă în ultimul deceniu, accelerată semnificativ în timpul pandemiei COVID-19. Studiul Universității din Tennessee analizează datele obținute din National Survey on Drug Use and Health (NSDUH)
continuareUn studiu longitudinal realizat pe baza datelor din Canadian Longitudinal Study on Aging (CLSA), publicat în revista PLoS ONE, a evaluat asocierea dintre prezența zonelor verzi în apropierea locuinței și riscul de depresie în rândul adulților în vârstă din mediul urban canadian, înainte și în ti
continuareUn studiu recent a evaluat în mod riguros legătura dintre sensibilitatea față de mediu (un construct psihologic ce include răspunsul accentuat la stimuli emoționali, sociali sau fizici) și problemele comune de sănătate mintală la adolescenți și adulți. Obiectivul a fost realizarea unei revizuiri sistematice și a unei meta-analize
continuare
De multe ori, cel mai aspru judecător al planurilor și viselor noastre nu este lumea din afară, ci vocea din interior. Este acel comentator permanent care șoptește sau strigă: „nu pot”, „nu sunt în stare”, „nu merit”, „nu e momentul”. Uneori sună ca un avertisment, alteori ca un verdict definitiv
continuare
Dependența emoțională formată în copilărie, în contextul relațiilor deficitare, poate constitui un factor de risc major pentru dezvoltarea anxietății, a grijii excesive față de ceilalți și a dificultăților de autonomie personală.
continuareSănătatea mintală a adolescenților reprezintă o preocupare globală în creștere, având în vedere faptul că aproape jumătate dintre tulburările mintale debutează înainte de vârsta de 18 ani. În special, factorii de risc legați de mediul școlar, precum bullyingul, imaginea corporală, stresul academic
continuareDepresia devine din ce în ce mai frecventă, fiind uneori descrisă ca o epidemie. În Regatul Unit, 11,3% dintre persoane raportează simptome depresive ușoare, 4,2% simptome depresive moderate și 3,3% simptome severe. Mulți oameni cunosc pe cineva care se confruntă cu simptome depresive minore sau moderate, iar unii dintre ei pot e
continuareDepresia și anxietatea reprezintă principalele cauze ale poverii bolii la adulții tineri (16–24 ani), o grupă de vârstă în care prevalența acestor tulburări a crescut în ultimii ani. Studiul publicat în Lancet Psychiatry a folosit date reale de practică din serviciile naționale de psihoterapie din Anglia pentr
continuareRecunoașterea emoțiilor este fundamentală pentru funcționarea socială. Muzica, prin proprietăți universale (tempo, intensitate, înălțime), poate transmite rapid valență (negativ–pozitiv) și activare (scăzută–ridicată) și oferă o paradigmă utilă pentru evaluarea cunoașterii emoționale la preșcolari, care &icir
continuareUn nou studiu realizat în Anglia și Țara Galilor, bazat pe date din șapte anchete transversale derulate între 2012 și 2024, evidențiază impactul distinct și cumulativ al abuzului fizic și verbal suferit în copilărie asupra stării de bine mintale de-a lungul vieții. Studiul analizează asocierile dintre aceste forme de a
continuare
Reziliența psihologică este capacitatea unei persoane de a face față, de a se adapta și de a reveni la forma inițială după ce a traversat experiențe dificile, stresante, înalt stresante sau traumatizante.
continuareÎn calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeut